Comasarea alegerilor, o ecuaţie pentru viitoarea guvernare

Comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, despre care se discută în ultimele zile, ar putea scurta mandatul primarilor în funcție, dar în același timp, ar putea provoca și declanșarea campaniilor electorale, mult mai devreme decât ne așteptam. Deocamdată, PSD respinge propunerea privind comasarea alegerilor, iar PNL susține că nu ar fi propunerea lor. Rămâne de văzut ce soluție vor alege cele două mari partide care domină Parlamentul.

„Eu, de principiu, susțin ca fiecare alegere să fie la timpul lor. Acum, sigur, e un semn de întrebare legat de locale. dacă vă aduceți aminte, alegerile locale se țineau undeva la începutul verii, din 1990 încoace. Se țineau la sfârșit de mai-iunie. O singură excepție a fost acum patru ani, când pe perioada de pandemie și de urgență s-a făcut alegerile în septembrie”, a explicat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, scrie Adevărul, citând News.ro.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, anterior, că nu crede că această comasare ar fi o prioritate pentru români.

„Eu am spus și aseară una este discuția din interiorul fiecăruia partid, una e discuția coaliție, haideți să vedem ce își doresc românii în primul rând. Din punctul meu de vedere pentru români nu este nicio prioritate nici o comasare. Nu m-a oprit nimeni pe stradă nici astăzi când am mers în mai multe locații, nu m-a oprit nimeni să mă întrebe de comasare, toată lumea întreabă în ceea ce privește nivelul de trai. Nu, e un interes politic”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, scrie Adevărul.

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, marți, că propunerea de comasare a alegerilor locale cu cele europarlamentare nu aparține PNL, deși această variantă, potrivit analiștilor, ar favoriza net PNL, dar și PSD, în condițiile în care se gândește la o formula de guvernare alături de PNL, în următorii 4 ani.

„Intenția de comasare a apărut anul trecut și noi am vorbit despre comasare anul trecut, luând în calcul tocmai această succesiune de etape electorale – patru, chiar cinci cu al doilea tur la prezidențiale – și, practic, tot ceea ce înseamnă timpul din mai, când începe campania, până în 8 decembrie, când se finalizează ultimul tur al alegerilor parlamentare, toată lumea este ocupată și focalizată pe desfășurarea alegerilor. Între timp este nevoie și de guvernare, între timp este nevoie și de coerența anului școlar, între timp ne uităm chiar și la cheltuieli, pentru că trebuie să spunem, la nivelul Ministerului de Interne, au fost alocate 4 miliarde de lei pentru pregătirea și desfășurarea alegerilor, dincolo de celelalte sume care sunt alocate la celelalte instituții. Și atunci, dacă s-ar putea identifica o soluție prin care să micșorăm acest număr al chemării la urne a cetățenilor, ar fi cât se poate de potrivit”, a explicat președintele PNL, Nicolae Ciucă, la Antena 3 CNN, scrie Agerpres.

„Între timp, a apărut și această nouă propunere, nu este de la Partidul Național Liberal, nu este de la noi și trebuie să recunoaștem, să fim onești și să spunem că nu este de la noi. Și sigur și aceasta poate să fie o soluție”, a adăugat liderul PNL, mai scrie Agerpres.

În condițiile în care alegerile locale s-ar putea organiza înainte de termen, președintele PSD București și actualul primar al Capitalei, Nicușor Dan, s-au înscris deja în cursa electorală din partea Dreptei Unite. Fostul primar Gabriela Firea cere partidului, indirect, să se pronunțe asupra menținerii sau nu a candidaturii sale la fotoliul de primar general al Capitalei.

„Sunt un candidat valabil pentru București, prin forța mea de muncă, prin energia mea, (…) cunosc foarte bine problemele administrative, cunosc, de asemenea, Capitala și înseamnă că nici în aceste sondaje despre care se tot vorbește în ceea ce ele mă privesc nu stau rău. Sunt un om corect, provin din mass-media, (…) deciziile politice nu se iau pe sofisme, se iau pe argumente, cât se poate de palpabile. Acest echivoc care planează în primul rând nu cred că îi ajută pe cetățeni, dar eu sper că va trece această perioadă și bucureștenii vor ști care este candidatul de-adevăratelea din partea Partidului Social Democrat”, a spus Gabriela Firea, la Realitatea Plus, scrie Agerpres.

„Firea a menționat că este susținută de organizația PSD București pentru a candida la Primăria Capitalei”, a menționat Agerpres.

„Prim-vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu afirmă că partidul nu a decis care va fi candidatul pentru funcția de primar al Capitalei. El precizează că nu are cunoștință ca vreun alt social-democrat, în afară de fostul edil Gabriela Firea, să își fi exprimat opțiunea de a candida pentru Primăria Generală a Capitalei”, scrie News.ro.

„Eu cred că în momentul în care va veni ședința PSD în care se vor decide candidații la București, pe sectoarele unde nu avem primari, candidații, când vom decide candidați în toată țara, se va decide și la nivel de primărie generală. Nu poate să meargă Primăria Generală București înaintea celorlalți candidați din țară”, a spus Sorin Grindeanu, notează News.ro.

PNL și-a stabilit deja candidatul pentru Primăria Capitalei, în persoana ministrului Sebastian Burduja. Acum face următorul pas, prezentând o posibilă candidatură la Președinția României. Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat, marți, că „nu se dă înapoi” în a-și asuma o candidatură la Președinția României, dacă partidul se va pronunța în acest sens.

„Am să răspund direct: în atribuțiile funcției președintelui Partidului Național Liberal este și această prevedere de a-și asuma candidatura la funcția pe care partidul o va decide. (…) Este clar că, în momentul de față și sigur nu este momentul, nu și-a anunțat nimeni candidatura, nu este momentul pentru o astfel de candidatură”, a spus Ciucă, la Antena 3 CNN, întrebat dacă va candida la funcția de președinte al României din partea PNL, scrie România liberă.

„În momentul în care va veni vremea să ne asumăm și această candidatură, o vom face. Cert este că, în momentul de față, împreună cu Partidul Național Liberal, împreună cu activul de partid, vom decide și acest demers de la care (…) nu mă dau înapoi”, a adăugat Ciucă, mai arată România liberă.

„Breșă de securitate: furt de date, inclusiv documente personale ale premierului Ciolacu. Camera Deputaților, atacată de hacker”, titrează azi Realitatea Plus.

„Este breșă majoră de securitate în Parlamentul României, după ce a avut loc un atac cibernetic. Potrivit unor surse, informațiile personale ale lui Marcel Ciolacu au ajuns postate pe un site ilegal de pe DarkWeb. (…) Informația a fost confirmată oficial. A fost furat buletinul premierului Marcel Ciolacu și cel al lui Alfred Simonis – președintele Camerei Deputaților. În plus, hackerii au sustras datele cardurilor unor deputați. Datele ar fi ajuns deja pe darkweb. Instituția a precizat că majoritatea datelor la care se face referire sunt date prezentate pe site sau care pot fi făcute publice ca urmare a unei solicitări pe Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la date de interes public. Potrivit unor surse, site-ul a fost spart în weekend, iar printre documentele sustrase se află și documente personale, inclusiv ale premierului Marcel Ciolacu”, relatează Realitatea Plus.

Presa mai scrie azi despre o nouă campanie de mesaje false, transmise în numele fiscului, prin care contribuabilii sunt rugați să furnizeze informații privind facturile emise în sistemul e-Factura.

„Atenționăm asupra unei noi campanii de mesaje false, transmise în numele ANAF, prin care contribuabilii sunt rugați să furnizeze informații privind facturile emise în sistemul e-Factura pentru societățile pe care le administrează sau la care lucrează. Mesajele sunt transmise de pe această adresă de e-mail anaf@m-finante.com. Atragem atenția că această adresă de e-mail nu aparține ANAF!”, menționează ANAF, scrie Agerpres.

„Reprezentanții ANAF recomandă utilizatorilor să nu deschidă aceste e-mailuri, să nu dea curs unor astfel de solicitări, să nu acceseze documentele anexate sau linkurile din conținut și să nu transmită date personale”, mai arată Agerpres.

„Noul ministru de Externe polonez, Radoslaw Sikorski, a reclamat marți «despăgubiri financiare» din partea Berlinului pentru atrocitățile naziștilor, reluând astfel cererile de reparații formulate de guvernul anterior de la Varșovia”, transmite AFP, scrie Cotidianul.

„Chestiunea despăgubirilor a afectat relațiile deja foarte tensionate dintre Berlin și precedentul guvern naționalist conservator polonez, care a evaluat la o mie trei sute de miliarde de euro suma cerută Germaniei. Germania consideră că Polonia a renunțat la reparațiile de război în 1953 și a confirmat această renunțare în mai multe rânduri. Berlin a opus aceleași argumente cererilor de reparații ridicate în trecut de Grecia și Italia”, mai scrie Cotidianul.

„Ucraina nu are o cale rapidă pentru intrarea în UE și trebuie să îndeplinească, în acest scop, toate condițiile, fără derogare”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European, Jan-Christoph Etienne (Germania), scrie România liberă.

„Oficialul Parlamentului European a făcut această precizare într-un interviu pe care l-a acordat publicației Nordwest Zeitung din Germania. Fragmentul referitor la condițiile cerute Ucrainei a fost preluat de presa din Ucraina și din Rusia. Jan-Christoph Etienne a precizat că Ucraina, înainte să fie primită în UE, trebuie să rezolve chestiuni juridice și în ceea ce privește combaterea corupției. Vicepreședintele Parlamentului European a subliniat că, în aceste chestiuni, nu se pot face derogări sau «discount»-uri în favoarea țărilor candidate”, mai arată România liberă.

Seară liniștită!