CCR: Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare a fost adoptată cu nerespectarea principiului bicameralismului

1 feb. 2023
1.031 views

Deschidem Revista din această seară cu o decizie importantă a Curții Constituționale a României (CCR). CCR a stabilit, marți, că „Legea cadastrului și a publicității imobiliare a fost adoptată cu nerespectarea principiului bicameralismului”.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis Agerpres, „judecătorii constituționali au admis obiecția formulată de un număr de 44 de deputați aparținând grupului parlamentar al USR din Camera Deputaților, precum și de un număr de 12 deputați neafiliați și a constatat că Legea privind completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 este neconstituțională, în ansamblul său”.

„În esență, Curtea a reținut că, între forma legii propusă de inițiatori, dezbătută și respinsă de Senat, și forma adoptată de Camera Deputaților există o serie de diferențe semnificative de conținut juridic, de natură să conducă la o viziune substanțial diferită a Camerei decizionale, în privința obiectului de reglementare inițial al legii. Senatul, ca primă cameră sesizată, nu a avut posibilitatea să dezbată și să se exprime prin vot cu privire la domeniul de reglementare al amendamentelor adoptate de Camera Deputaților, fiind prin urmare exclus din procesul legislativ”, explică CCR, scrie Agerpres.

Și tot CCR a amânat, marți, pentru 28 februarie, discutarea sesizării USR privind Legea de majorare a indemnizațiilor primarilor și șefilor de consilii județene.

„Uniunea Salvați România a sesizat CCR cu privire la legea prin care coaliția PSD – PNL – UDMR majorează cu până la 2.000 de lei indemnizațiile pentru primari și președinții de consilii județene. Este vorba despre Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Sesizarea este semnată și de deputații Forța Dreptei și nu împiedică majorarea salariilor celorlalte categorii de bugetari, care s-a făcut de la 1 august prin O.U.G. 115/2022, în vigoare în acest moment, a precizat USR”, notează Agerpres.

„Guvernul Ciucă va restitui persoanelor cu pensii peste 4.000 de lei sumele reprezentând contribuția de asigurări de sănătate a cărei reținere a fost declarată neconstituțională de CCR”, a declarat, marți, deputatul PNL, Raluca Turcan, scrie Agerpres.

„Începând cu luna februarie se restituie deja cota reținută pentru perioada 28 decembrie 2022-31 ianuarie 2023, iar eliminarea acestei contribuții pentru viitor va conduce la mărirea pensiilor pentru această categorie de pensionari. Efortul bugetar pentru restituirile din februarie este de 57 de milioane de lei. Ministerul Finanțelor este însă obligat să prezinte un act normativ prin care se va restitui suma reținută în perioada 1 ianuarie 2022 – 28 decembrie 2022 pentru care impactul este de aproximativ 445 de milioane de lei”, a scris Turcan pe Facebook, mai arată Agerpres.

Presa mai scrie azi că directorul Romarm, Gabriel Țuțu, și Alexandru Pițurcă au fost eliberați din arest fiind plasați sub control judiciar.

„Un judecător de la Tribunalul București a respins, marți noaptea, cererea DNA de arestare preventivă pentru 30 de zile a directorului Romarm, Gabriel Țuțu, și a lui Alexandru Pițurcă, fiul lui Victor Pițurcă, în dosarul legat de achiziții de măști de protecție neconforme pentru Ministerul Apărării. Magistratul a dispus ca cei doi să fie plasați sub control judiciar, având mai multe interdicții. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată de DNA”, relatează Agerpres.

„Președintele rus, Vladimir Putin, a cerut marți Guvernului rus să negocieze înființarea unor centre de antrenament militare comune cu Belarusul, vecinul și unul dintre puținii aliați ai Moscovei în regiune în ofensiva militară rusă în Ucraina”, relatează AFP, citată de News.ro.

„Vladimir Putin își însărcinează – printr-un decret – miniștrii Apărării Serghei Șoigu și de Externe Serghei Lavrov, să negocieze cu Minskul înființarea unor asemenea centre, fără să facă alte precizări. (…) La jumătatea lui octombrie, Belarusul și Rusia au anunțat înființarea unei forțe militare comune care, potrivit Minskului, are o misiune pur «defensivă». Cele două țări efectuează – în permanență – exerciții militare de amploare, alimentând speculații potrivit cărora armata rusă ar putea să lanseze un asalt în Ucraina”, mai scrie News.ro.

„Polonia și Țările Baltice (Lituania, Letonia, Estonia) se vor opune prezenței sportivilor ruși și belarusi la Jocurile Olimpice de la Paris-2024, chiar și sub un drapel neutru, a declarat, marți, ministrul de externe leton”, notează AFP, citată de România liberă.

„Săptămâna trecută, Comitetul Olimpic Internațional (CIO) a anunțat că ia în considerare întoarcerea sportivilor interziși sub drapel neutru, cu condiția ca aceștia «să nu fi susținut activ războiul din Ucraina»”, scrie România liberă.

„Organizația pentru respectarea drepturilor omului Human Rights Watch a acuzat marți, 31 ianuarie, Ucraina că armata sa a folosit mine antipersonal interzise împotriva forțelor rusești invadatoare, susținând că aproape 50 de civili, inclusiv cinci copii, au fost răniți într-un atac în care au fost folosite «mine fluture»“, scrie The Moscow Times preluând AFP, relatează Libertatea.

„Lansate cu ajutorul unor rachete într-o zonă vizată, micile mine PFM sunt cunoscute și sub numele de «mine fluture» sau «mine petale» pentru forma lor distinctive”, scrie Libertatea.

„Forțele ucrainene par să fi dispersat pe scară largă minele antipersonal în jurul zonei Izium din nord-estul țării”, a declarat expertul în armament al Human Rights Watch (HRW), Steve Goose, mai notează Libertatea.

„HRW a precizat că cercetătorii săi de la fața locului au văzut dovezi fizice ale unor astfel de rachete și urme de mine antipersonal în zona Izium. Organizația susține că a efectuat cercetări la Izium între 19 septembrie și 9 octombrie anul trecut, intervievând peste 100 de persoane, inclusiv martori la utilizarea minelor antipersonal, victime ale acestora, salvatori, medici și geniști ucraineni”, mai scrie Libertatea.

Adevărul scrie azi despre posibilul succesor a lui Jens Stoltenberg la conducerea NATO.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

„Un diplomat european a rezumat situația actuală, incluzând numele vehiculate în trei paliere, în funcție de intensitatea zvonurilor. O prelungire a mandatului lui Jens Stoltenberg este opțiunea menționată cel mai des. Al doilea palier îi include pe premierul olandez Mark Rutte, omologa sa estoniană Kaja Kallas și ministrul apărării britanic Ben Wallace. Al treilea grup, al celor mai puțin frecvent menționate nume, este format din șefa guvernului lituanian Ingrida Simonyte, președinta slovacă Zuzana Caputova și președinta actuală a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (Germania). Întrucât toți secretarii generali ai NATO de până acum au fost bărbați, există o presiune ca de această dată să fie desemnată o femeie”, scrie Adevărul.

„Mandatul actualului secretar general a fost extins în martie anul trecut, după începerea invaziei ruse în Ucraina. Numeroși oficiali sunt de părere că încă o prelungire a mandatului lui Stoltenberg, chiar dacă scurtă, este o posibilitate serioasă”, mai arată Adevărul.

Și Europa de Est are candidați pentru postul de secretar general al NATO.

„Unii oficiali din regiune susțin că războiul a consolidat această posibilitate pentru cineva din țări ca Estonia sau Lituania. Țările din regiune sunt pe primele locuri la creșterea cheltuielilor militare și în demersurile pentru ca Alianța Nord-Atlantică să-și consolideze apărarea. (…) Un alt nume posibil în cursă este Klaus Iohannis, președintele României. Dar el ar putea întâmpina obstacole din partea Ungariei vecine și opoziție din partea celor care ar prefera o femeie drept candidat”, notează Politico, mai scrie Adevărul.

Seară liniștită!

 

CCR: Legea cadastrului și a publicității imobiliare a fost adoptată cu nerespectarea principiului bicameralismului was last modified: februarie 1st, 2023 by Claudiu Pamuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: