Cât de departe este pacea

După două săptămâni de lupte, după zeci de localități bombardate și mii de vieți pierdute, Președintele Ucrainei pare dispus să facă compromisuri pentru a readuce pacea în țara sa.

„Cum neutralitatea Kievului este una dintre condițiile puse de Moscova pentru încetarea ofensivei, același Zelenski spune că a înțeles că NATO nu dorește să primească Ucraina și sugerează că a abandonat aspirațiile de integrare a țării sale, în Alianța Trans- Atlantică. Rămâne, însă, de văzut dacă întâlnirea miniștrilor de externe, rus și ucrainean, programată pentru joi, la Ankara, va debloca situația”, relatează Știrile ProTV.

„Rămân în Kiev, pe strada Bankova. Nu mă ascund și nu mă tem de nimeni. Vom discuta cu rușii. Vom insista asupra negocierilor până când vom găsi o modalitate de a spune oamenilor noștri: «Așa ajungem la pace!»”, a declarat Președintele Zelenski, notează Știrile ProTV.

„În ceea ce privește NATO, am înțeles că Alianța nu este pregătită să accepte Ucraina. Alianței îi este frică de lucruri controversate și de confruntarea cu Rusia. Niciodată nu am fost o țară care cerșește ceva în genunchi. Și nu vom fi acea țară și nu vreau să fiu un astfel de Președinte”, a mai spus Președintele Ucrainei, mai arată Știrile ProTV.

„Dorim garanții de securitate. Cred că subiecte legate de teritoriile ocupate și pseudo-republici – care nu au fost recunoscute de nimeni în afară de Rusia, putem discuta și putem găsi o cale de compromis. Ceea ce este important pentru mine este cum vor continua să trăiască locuitorii din aceste teritorii, cei care vor să fie parte din Ucraina. Problema este mult mai complexă de atât, nu este vorba pur și simplu de a-i recunoaște. Nu suntem pregătiți de ultimatumuri. Ce trebuie să se întâmple este ca Președintele Putin să înceapă dialogul cu noi”, a mai declarat Președintele Zelenski într-un interviu acordat postului american de televiziune ABC, arată Știrile ProTV.

La București, ministrul de Interne, Lucian Bode, a transmis, marți, că, de la miezul nopții, încetează toate restricțiile impuse pe durata pandemiei.

„Astfel, începând cu ora 00:00, încetează toate restricțiile, precum și restrângerea sau interzicerea unor activități așa cum erau prevăzute în actul normativ menționat (spre exemplu: obligativitatea purtării măști de protecție în spațiile publice, restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării de mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor și vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele orare stabilite, organizarea muncii la domiciliu etc.)”, a precizat ministrul Lucian Bode, relatează News.ro.

Președintele Klaus Iohannis o va primi vineri, 11 martie 2022, la Palatul Cotroceni, pe vicepreședinta Statelor Unite ale Americii, Kamala Harris, se arată într-un comunicat transmis de Administrația Prezidențială.

„Kamala Harris și Klaus Iohannis vor discuta pe tema securității flancului estic al NATO, în contextul amenințărilor venite din partea Rusiei, mai exact, despre «măsurile aliate de consolidare a posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, inclusiv perspectiva creșterii în continuare a prezenței militare americane și aliate în România, ca măsură suplimentară de asigurare a securității țării noastre și a întregii regiuni». (…) În vreme ce Kamala Harris are programate vizite în România și Polonia, Antony Blinken a avut programate discuții cu liderii din Republica Moldova, Letonia, Lituania și Estonia, plus vizite în Belgia și Polonia”, relatează Libertatea.

Ungaria impune noi reguli la graniță pentru refugiații ucraineni.

„Refugiații ucraineni așteaptă cu orele la granițele României cu Ungaria din cauza verificărilor amănunțite făcute de vameșii maghiari. Polițiștii maghiari amprentează fiecare cetățean ucrainean care nu deține pașaport biometric. Procedura durează cel puțin 10 minute pentru fiecare persoană, așa că în punctele de trecere a frontierei s-au format cozi uriașe. (…) Nu este prima oară când autoritățile maghiare îngreunează misiunea refugiaților din Ucraina care vor să ajungă în zone mai sigure din centrul și vestul Europei. Săptămâna trecută au interzis accesul cetățenilor care nu aveau pașapoarte biometrice sau viză Schengen în țara lor. Adică pentru cei mai mulți dintre refugiați. Restricția a fost ridicată, după intervenția ministrului român de Externe, Bogdan Aurescu”, scrie România TV.

„AIEA a anunțat că a pierdut contactul cu sistemul de monitorizare care transmite date de la centrala Cernobîl, care a fost preluată de forțele ruse”, potrivit CNN, citat de Libertatea.

„Agenția avertizează că turele angajaților de la centrală trebuie schimbate deoarece aproximativ 210 oameni lucrează acolo de două săptămâni consecutive. Situl de la Cernobîl nu este în prezent operațional, iar manipularea materialelor nucleare a fost oprită, a declarat AIEA, citând informații de la autoritatea de reglementare nucleară din Ucraina. Agenția Internațională a declarat că poate comunica cu fabrica doar prin e-mail. (…) Deși au acces la hrană, apă și medicamente într-o «proporție limitată», situația angajaților de acolo se «înrăutățește», a transmis organismul internațional”, relatează Libertatea.

„Opt dintre cele 15 reactoare nucleare ale Ucrainei funcționează în prezent, a declarat autoritatea de reglementare nucleară din Ucraina pentru Agenția Internațională pentru Energie Atomică, adăugând că nivelurile de radiații par încă normale”, mai scrie Libertatea.

Le Figaro, citată de News.ro, scrie despre îngrijorările subsecretarului de stat american Victoria Nuland.

„Ucraina are facilități de cercetare biologică, iar acum suntem destul de îngrijorați de posibilitatea ca forțele ruse să încerce să preia controlul asupra lor. Așadar, lucrăm cu ucrainenii la modalități de a preveni ca aceste materiale de cercetare să cadă în mâinile forțelor ruse”, a spus Nuland, notează News.ro.

Guvernul japonez și-a reiterat, marți, revendicările în disputa teritorială cu Rusia cu privire la insulele Kurile de Sud.

„Marți, ministrul de Externe Yoshimasa Hayashi a descris cele patru insule drept «parte integrantă» a Japoniei, a relatat cotidianul nipon Sankei Shimbun. Anterior, prim-ministrul Fumio Kishida folosise și el această sintagmă. În urma agresiunii ruse în Ucraina, Guvernul său revine la limbajul pe care predecesorul lui Kishida, Shinzo Abe, îl evitase timp de 10 ani în speranța ajungerii la un acord cu Președintele rus Vladimir Putin. Arhipelagul, aflat în dispută de decenii, este situat între peninsula rusă Kamceatka și principala insulă nordică a Japoniei, Hokkaido. Japonia a cedat aceste insule Uniunii Sovietice după ce a capitulat în al Doilea Război Mondial, scrie Agerpres. Tokyo revendică următoarele insule: Etorofu (Iturup în rusă), Kunashiri (sau Kunashir), Shikotan și grupul Habomai pe linia care desparte Marea Ohotsk și Oceanul Pacific. Propuneri anterioare de restituire inițială a două din cele patru insule disputate, ca soluție intermediară, au fost respinse”, scrie Digi24.

Seară liniștită!