Cancelarul german, Olaf Scholz, cere aliaţilor din UE să sprijine Ucraina

Începutul noului an este și momentul analizelor economice și a bilanțului. Ministrul Finanțelor Publice, Marcel Boloș, a anunțat, luni, că România ar putea încheia anul 2023 cu un deficit bugetar sub 5,7%.

„Deficitul bugetar estimat era de 5,9%. Calculele ne arată că stăm mult mai bine, sub 5,7%, ca să spun așa. Dar aveți răbdare. În conferința de presă următoare o să vă prezint și datele din contul de execuție bugetară, pentru că ne apropiem de final pe partea de regularizări pe care le avem de făcut, astfel încât să nu vă dau cifre care bântuie după aceea”, a spus Boloș, scrie ziarul Gândul.

Întrebat de ziariștii de la Agerpres ce va fi diferit în acest an, comparativ cu 2023 și de ce ar avea încredere în România partenerii internaționali, ministrul Marcel Boloș a menționat trei lucruri care vor fi diferite în 2024.

„Intrarea în vigoare a noii Legi privind măsurile fiscal-bugetare. Să nu uităm, este Legea 296/2023 care a avut o intrare în vigoare cu data de 1 noiembrie, când facilitățile privind CASS-ul la IT, construcții, industria agroalimentară au fost eliminate și, de asemenea, a avut loc creșterea salariului minim pe economie. După care, a doua intrare în vigoare este cu data de 1 ianuarie, cu actualizarea accizelor sau introducerea accizelor pentru băuturile care conțin zahăr sau Taxa pe Valoarea adăugată pentru produsele cu un conținut de zahăr mai mare de 10 grame la 100 de miligrame. Deci, acesta sunt cu intrare în vigoare cu data de 1 ianuarie. Și, sigur, mai avem partea de impozit minim pe cifra de afaceri și componentele de măsuri care au fost luate pentru microîntreprinderi. Aceasta este prima modificare sau, să zicem, situație pe care o avem diferită față de anul 2023. După aceea, avem a doua componentă, combaterea evaziunii fiscale. Să nu uităm că avem, pe lângă măsurile care privesc sancționarea faptelor de natură contravențională în domeniul evaziunii fiscale, și proiectul de lege care așteaptă controlul Curții Constituționale cu sporul de pedepse împreună cu sancționarea drastică a celor care săvârșesc fapte de evaziune fiscală în domeniul TVA”, a răspuns ministrul Boloș, scrie Agerpres.

Presa mai scrie că, tot luni, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind statutul grefierilor și al altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al Parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice.

„Grefierii și celelalte categorii de personal cu funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al Parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice cu o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate pot beneficia de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare în cuantum de 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 luni consecutive de activitate, prevede un amendament adoptat de Senat, în calitate de for decizional, la proiectul inițiat de Guvern. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării”, scrie Agerpres.

„Ministrul de externe chinez, Wang Yi, a apreciat marți că relațiile dintre țara sa și Statele Unite s-au «stabilizat» anul trecut, într-un moment în care cele două mari puteri economice își consolidează dialogul pentru a-și depăși diferendele”, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Cu eforturi ample, cele două părți și-au reluat dialogul și comunicarea, relațiile bilaterale au încetat să se deterioreze și s-au stabilizat”, a spus Wang Yi, scrie Agerpres.

„Ministrul de externe chinez, care a făcut un bilanț al acțiunii diplomatice a Chinei, a recunoscut că relațiile cu Statele Unite au întâmpinat «dificultăți serioase» la începutul anului 2023. Beijingul «și-a exprimat în mod clar poziția și a cerut Statelor Unite să-și schimbe modul de percepție asupra Chinei și să revină la o politică rațională și pragmatică», a declarat Wang Yi pentru presă. Relațiile dintre cele două țări rămân tensionate în ceea ce privește problema Taiwanului, pe care autoritățile chineze o consideră parte integrantă a Chinei. Teritoriul, susținut militar de Statele Unite și unde aproximativ 23 de milioane de locuitori sunt guvernați sub un sistem democratic, va organiza sâmbătă alegeri prezidențiale”, mai scrie Agerpres.

Începutul de an vine cu o demisie în vârful Executivului francez. Premierul francez, Élisabeth Borne, și-a prezentat demisia după aproape doi ani. Președintele Emmanuel Macron i-a acceptat demisia, a anunțat luni seara Palatul Élysée.

„Doamnă prim-ministru, dragă Elisabeth Borne, munca dumnea-voastră în serviciul națiunii noastre a fost exemplară în fiecare zi. Ați pus în aplicare proiectul nostru cu curajul, angajamentul și determinarea femeilor de stat. Din toată inima mea, vă mulțumesc”, a scris Emmanuel Macron pe X, notează Cotidianul.

„În cele 20 de luni la conducerea guvernului, Borne și-a asumat reforma extrem de nepopulară a sistemului de pensii și foarte controversata lege privind imigrația”, mai arată Cotidianul.

„Cancelarul german Olaf Scholz a afirmat luni că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene(UE) nu livrează suficiente arme Ucrainei pentru a o ajuta în războiul contra Rusiei și a lansat un apel la sporirea eforturilor UE în această privință”, informează Reuters, potrivit stiripesurse.ro, scrie România liberă.

„Oricât de semnificativă este contribuția germană, ea nu va fi suficientă pentru a asigura securitatea Ucrainei pe termen lung. De aceea, le cer aliaților din Uniunea Europeană să-și consolideze eforturile cu privire la Ucraina. Livrările de arme planificate către Ucraina ale majorității statelor UE nu sunt suficiente”, a spus Scholz într-o conferință de presă la Berlin, mai arată România liberă.

„Olaf Scholz s-a declarat încrezător că la summitul extraordinar din 1 februarie liderii statelor UE vor aproba propunerea Comisiei Europene de acordare a unui pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. La summitul UE din decembrie nu s-a reușit adoptarea unei decizii în această privință, din cauza opoziției Ungariei”, notează România liberă.

„Președintele Consiliului European, Charles Michel, a anunțat că va candida la alegerile europarlamentare și că se va retrage de la șefia CE dacă va fi ales. În acest caz, premierul Ungariei, Viktor Orban, ar putea deveni președinte interimar al Consiliului European, odată cu preluarea Ungariei a președinției rotative, dacă liderii europeni nu găsesc un înlocuitor pentru Charles Michel”, informează The Guardian, scrie Libertatea.

„Am decis să candidez la alegerile europene din 2024. (…) Dacă voi fi ales, îmi voi ocupa locul în Parlamentul European. Consiliul European poate să anticipeze și să numească un succesor până la sfârșitul lunii iunie, începutul lunii iulie”, a declarat Charles Michel, adăugând că va deschide lista candidaților pentru partidul său belgian de centru-dreapta, Mișcarea Reformistă, scrie Libertatea.

„Anunțul lui Charles Michel pune presiune pe liderii din UE pentru a găsi un nou președinte al Consiliului European înainte de 1 iulie, când Ungaria urmează să preia președinția rotativă a Consiliului UE pentru șase luni, iar premierul Viktor Orban ar putea să ajungă șef interimar în locul lui Charles Michel”, mai arată Libertatea.

Seară liniștită!