Calcule electorale pentru formarea unor noi alianţe politice

19 iun. 2023
Vizualizari: 745

Cu gândul la alegerile din 2024, liderii politici propun formarea unor alianțe noi, care să le ofere posibilitatea de a obține un scor peste pragul electoral și, astfel, să intre în viitorul Parlament. La Congresul USR de sâmbătă s-a vorbit despre formarea unei alianțe de dreapta.

„USR a votat în cadrul unui congres organizat sâmbătă, la Sala Radio, un mandat pentru formarea unui pol de dreapta la alegerile din 2024. 647 de delegați au votat pentru mandatul propus de Cătălin Drulă, au fost doar 5 voturi împotrivă și 48 de abțineri”, se precizează într-un comunicat al USR, scrie Agerpres.

„Congresul USR a votat ca programul de guvernare să fie realizat «printr-un proces de largă consultare în societate», pornind de la reformele și investițiile din PNRR și de la principiile liberalismului modern. Delegații au mai votat programarea alegerilor interne din USR în februarie 2025 și noii membri ai Comisiei de Cenzori”, mai notează Agerpres.

Surpriza alegerilor electorale din 2020: AUR crește în continuare, fiind astăzi în majoritatea sondajelor pe al 2-lea loc, după PSD. Sâmbătă, la Deva, președintele Consiliului Național de Conducere (CNC) al AUR, senatorul Claudiu Târziu, a declarat că AUR ar avea în jur de 30% din opțiunile de vot ale românilor.

„Sondajele aruncă tot felul de cifre. Eu vă spun că ele sunt false, de cele mai multe ori. Inclusiv ultimul, care a făcut atâta vâlvă (…) spunea că noi, AUR, suntem la 22%. Dacă ar fi fost doar atât – ne-au arătat și alte sondaje (…) la 21-23 de procente – nu era atâta emoție în viața politică. De fapt, noi suntem în jur de 30%, cu fluctuații la 28% și la 32%, de câteva luni bune, cred că de o jumătate de an”, a spus președintele CNC al AUR, scrie Agerpres.

„Nu ne batem să fim primul partid, ne batem să luăm peste 50%, pentru că altfel nu putem garanta că vom putea implementa acest program de guvernare (al AUR – n.r.). Dacă-l faci în alianță, trebuie să faci concesii. Și noi nu putem face alianță cu cei care sunt vinovați de dezastrul țării. De aceea, bătălia noastră este să obținem peste 50%. Există șanse bune, gândiți-vă că nu sunt sondați, cu privire la opinia lor de vot, românii din afara granițelor. Și mai vin și de acolo procente bune. Noi suntem acolo pe primul loc, suntem cel mai bine organizați dintre toate partidele și simțim adeziunea pe care o au românii la programul nostru, la ideile noastre și la prestația noastră politică”, a mai arătat liderul AUR, notează Agerpres.

După ce greva profesorilor s-a încheiat, Radio Europa liberă face astăzi o radiografie a creșterilor salariale obținute de profesori.

„Greva din educație a fost suspendată luni. Sindicaliștii au anunțat că au acceptat ultima oferta a Guvernului – o creștere de 25% la toate categoriile. Profesorii spun că dacă actul normativ nu va fi respectat vor intra din nou în grevă, în septembrie, exact la începutul anului școlar 2023/2024”, scriu jurnaliștii de la Radio Europa liberă, care oferă și câteva exemple despre modul în care vor crește salariile profesorilor.

Curs de guvernare.ro scrie, azi, despre salariile magistraților din Europa, realizând o comparație între salariile judecătorilor și procurorilor din România și din celălalte state europene.

„În România, salariul mediul al judecătorilor de la Înalta Curte de Casație este de peste 6 ori mai mare decât salariul mediu pe economie, situație ce are un singur corespondent în UE: Italia. (…) Înspre celălalt capăt al clasamentului se situează Germania, cea mai puternică economie a Europei, unde un judecător de la Curtea Supremă câștigă dublul salariului mediu pe economie. În termeni reali, un astfel de judecător, de instanță supremă, câștigă în Germania un salariu net cu doar 1.000 de euro mai mult pe lună decât colegul său din România”, notează Curs de guvernare.ro.

Traficul de persoane din România este subiectul unui raport al Departamentului de Stat al SUA, despre care scrie azi Radio Europa liberă.

„Un raport extrem de dur al Departamentului de Stat al SUA privind traficul de persoane din România arată cum justiția, anchetatorii și autoritățile de protecție a copilului din România sunt de multe ori nu doar de partea traficanților, dar și extrem de dure cu victimele, fie ele traficate pentru muncă sau sexual, maturi sau minori, atunci când nu sunt de-a dreptul complice”, notează Radio Europa liberă.

„Autoritățile au investigat, au urmărit penal și au condamnat semnificativ mai puțini traficanți. Presupusa complicitate la infracțiunile de trafic a persistat, în special în cazul oficialilor care exploatează copiii aflați în îngrijirea caselor guvernamentale sau a centrelor de plasament. Autoritățile nu au verificat indicatorii de trafic și nu au identificat în mod proactiv victimele în rândul populațiilor vulnerabile, cum ar fi solicitanții de azil, migranții, persoanele cu sex comercial sau copiii din instituțiile guvernamentale”, arată raportul, mai scrie Radio Europa liberă.

În finalul Revistei scriem despre noul port de ambarcațiuni, o investiție de la Jurilovca, construit din fonduri europene, care oferă o nouă perspectivă de dezvoltare localității din deltă.

„Noua infrastructură de acostare este situată în complexul lagunar Razim-Sinoe. Portul Jurilovca are o capacitate de 125 de locuri. Primarul comunei Jurilovca, Eugen Ion a declarat presei că din prima zi are mai multe solicitări pentru abonamentele de acostare decât locurile disponibile”, notează RFI.

„Pentru Jurilovca, portul are o importanță majoră pe orizontală pentru tot ce înseamnă dezvoltarea atât din punct de vedere turistic, cât și a business-urilor conexe”, a declarat primarul Eugen Ion, mai scrie RFI.

Seară liniștită!

 

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale
Calcule electorale pentru formarea unor noi alianțe politice was last modified: iunie 19th, 2023 by Claudiu Pamuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: