Bulgarii refuză condiţiile puse de Austria pentru admiterea în Schengen

12 dec. 2023
Vizualizari: 189

Tot mai multe categorii socio-profesionale sunt preocupate de cum vor arăta bugetele unor ministere în 2024. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat luni că în 2024 nu vor fi creșteri de impozite și taxe, menționând că deficitul bugetar va fi „în jur de 5%”.

„Sunt măsurile de combatere a evaziunii fiscale pe care le-am anunțat, este un obiectiv pe care îl avem în vedere pentru a aduce bani suplimentari la buget și pentru a avea o fundamentare cât mai justă pentru această componentă de venituri. (…) Noi încercăm să introducem trei lucruri: primul este cel legat de majorarea pedepselor pentru ceea ce înseamnă infracțiunile economico-financiare și, sigur, o componentă importantă, așa cum și Uniunea Europeană face, este cea legată de TVA. Deci sancțiunile pentru cei care săvârșesc fapte de natură infracțională în domeniul TVA vor fi foarte dure, pe modelul celor din Uniunea Europeană”, a explicat ministrul Marcel Boloș, scrie Agerpres.

Ministrul Finanțelor a mai adăugat că o altă măsură va fi legată de utilizarea sistemelor informatice.

„După cum știm, de la 1 ianuarie 2024, intră în vigoare factura electronică pentru tot mediul de afaceri, 1 iulie data pentru decontul de TVA precompletat, urmează să venim cu măsuri în Guvern și, apoi, raportarea informațiilor contabile în declarația 406, pentru cei care cunosc, de la 1 iulie va fi termen devansat. Toate aceste lucruri trebuie să dea rezultate în combaterea evaziunii fiscale. Și trei: separarea competențelor organelor abilitate de lege, astfel încât de marea evaziune să se ocupe organele competente pe care România le are și, sigur, apoi cauzele care sunt mai mici să rămână la mecanismele actuale. Toate acestea sunt demersuri pentru ca să avem o mai bună fundamentare a veniturilor”, a arătat Marcel Boloș, scrie Agerpres.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a discutat pe tema bugetului de anul viitor și cu reprezentanții structurilor asociative ale administrației publice locale, primari și președinți de consilii județene.

„Vrem pentru 2024 un buget extrem de consistent al investițiilor orientate spre dezvoltare, adică un nou record de alocare pentru investiții publice. Reprezentanții structurilor asociative au cerut cuprinderea în legea bugetului pentru anul 2024 a sumelor necesare finalizării proiectelor care intră sub incidența programelor guvernamentale (PNI «Anghel Saligny», PNDL I și II, CNI, ANL și alte programe în derulare)”, a declarat Boloș, potrivit Ministerului Finanțelor, conform epicnews.ro, scrie România liberă.

„Bugetul de stat pe anul viitor ar fi trebuit să fie gata de la jumătatea acestei luni, însă în ultimii ani această întârziere a devenit o obișnuință. Anul acesta nu am mai avut nici cele două rectificări bugetare, însă a fost făcută până la urmă o rectificare ca de final de an. Primarii sunt cei mai interesați să primească bani mai ales că anul viitor vor fi și cele patru alegeri, care la rândul lor vor fi în două tururi de scrutin, cu excepție, europarlamentare și parlamentare. Coaliția PSD-PNL lucrează în prezent la definirea direcției bugetare pentru anul 2024, preponderent pe baza datelor brute oferite de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), care a elaborat Proiecția Principalilor Indicatori Macroeconomici 2023-2027. Țara noastră urmează și anul viitor să primească alte tranșe din PNRR, astfel că vom avea un buget mult mai mare față de anul acesta”, mai arată România liberă.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat luni seară că a ajuns la o înțelegere cu sindicaliștii din Educație, care au înțeles care este marja în care trebuie să se încadreze Guvernul cu majorările salariale în anul 2024, propunerea fiind de 13% în ianuarie și 7% în iunie.

„Am avut o discuție în seara asta (ci sindicaliștii din Educație – n.r.), eu cred că am închis lucrurile în linii mari”, a declarat, luni seară la Digi 24, Marcel Ciolacu, scrie News.ro.

„Este o ofertă cât se poate de respectuoasă față de categoria pe care o reprezintă, cât se poate de corectă, ținând seama de salarizarea foarte joasă ce o aveau”, a mai declarat Ciolacu, mai arată News.ro.

„Mă bucură foarte mult că am acoperit toate palierele. Sunt aproape 12 miliarde de lei, numai din PNRR, investiții în infrastructrură. Doamna ministru a semnat peste 5.300 de contracte, fiind jalon în PNRR”, a mai afirmat premierul, notează News.ro.

Proiectul de lege privind statutul grefierilor si al personalului de specialitate criminalistică de la Institutul Național de Expertize Criminalistice a fost adoptat, luni, de Plenul Senatului, în calitate de for decizional, cu 73 de voturi „pentru”.

„Încă un proiect al Ministerului Justiției devine lege. Noi prevederi privind rolul și statutul grefierilor. Grefierii au un rol important în înfăptuirea actului de justiție de calitate și Ministerul Justiției este atent la nevoilor lor”, au transmis, luni seară, oficialii Ministerului Justiției, scrie Cotidianul.

„Legea propune reconfigurarea rolului și statutului grefierilor. Consolidarea unui sistem de justiție eficient, asigurarea unei resurse umane bine pregătite si asigurarea unui cadru legislativ adecvat pentru grefieri si personalul de specialitate criminalistică au stat la baza acestei legi. Statutul grefierilor este rodul unui dialog constructiv cu reprezentanții grefierilor și cu Parlamentul”, a transmis ministrul Justiției Alina Gorghiu, mai arată Cotidianul.

„Grefierii și celelalte categorii de personal cu funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice cu o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate pot beneficia de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare în cuantum de 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 luni consecutive de activitate, prevede un amendament la proiectul inițiat de Guvern, care vizează statutul categoriilor profesionale menționate”, adoptat luni de Senat, mai scrie Cotidianul.

În timp ce mai mulți oficiali români privesc ultimele propuneri ale Austriei cu privire la intrarea în Spațiul Schengen ca pe un pas înainte, bulgarii resping categoric orice condiție suplimentară pusă de Austria.

„Premierul bulgar Nikolai Denkov a precizat luni că negocierile aflate în desfășurare cu Austria încă nu au condus la un acord final cu privire la aderarea Bulgariei la spațiul Schengen deocamdată cu aeroporturile”, relatează agenția Novinite, scrie Cotidianul.

„Vorbind la postul bTV, Denkov a respins posibilitatea ca Bulgaria să accepte în mod exclusiv anumite reguli specifice, făcând referire la cererea guvernului austriac ca România și Bulgaria să preia migranți sosiți în Austria. Premierul bulgar a subliniat că Bulgaria va aplica protocoalele europene stabilite în ce privește primirea migranților. Reacția sa survine după ce ministrul austriac de interne Gerhard Karner a confirmat luni că țara sa și-ar putea ridica veto-ul față de aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen deocamdată prin acceptarea lor într-un așa-numit «Air Schengen», respectiv eliminarea controalelor doar în aeroporturi, nu și la frontierele terestre, dar a pus o serie de condiții acestor țări și Comisiei Europene”, notează Cotidianul.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

„Fostul ministru bulgar de externe Nadejda Neinski a descris această ultimă condiție pusă de Austria ca fiind «ilogică, întrucât Bulgaria și România nu au de ce să îndeplinească vreo condiție în plus pentru acceptarea lor în Schengen»”, mai arată Cotidianul.

Seară liniștită!

 

Bulgarii refuză condițiile puse de Austria pentru admiterea în Schengen was last modified: decembrie 12th, 2023 by Claudiu Pamuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: