Bulgaria impune o taxă extraordinară pe gazele ruseşti

Primele zăpezi și temperaturile scăzute readuc în discuție prețurile la gazele naturale. Ungaria, Serbia, Grecia, Macedonia de Nord, dar și România ar putea plăti mai mult pe gaze, după ce Bulgaria a decis să impună o taxă extraordinară de 10 euro/MWh la importurile de gaze rusești care trec pe teritoriul bulgar.

„Deși, oficial, Guvernul bulgar susține că taxa va fi suportată de către Gazprom și nu de clienții săi, cel mai probabil scenariul este că pierderea totală de 2 miliarde euro pe an (nu doar pentru Grecia, ci și pentru restul țărilor care furnizează gaz rusesc prin Bulgaria: Serbia, Macedonia de Nord și Ungaria) nu va fi plătită de compania rusă, ci va fi transferată clienților săi”, relatează energypress.gr., scrie Cotidianul.

„Există în esență două scenarii în legătură cu taxa extraordinară: primul este că Gazprom va transfera costul suplimentar clienților săi, ceea ce în cazul Greciei înseamnă că prețul final al gazelor naturale împreună cu taxele vor crește nu cu 10, dar in jur de 20 euro/MWh.Al doilea scenariu este că Gazprom refuză să plătească taxa, caz în care se așteaptă ca Bulgaria să întrerupă fluxul de gaze naturale rusești, cu impact direct asupra prețului internațional al gazului TTF, caz în care se așteaptă și o creștere care va împovăra piața gazelor naturale în ansamblu”, mai arată Cotidianul.

Autoritățile din Harghita nu renunță la războiul purtat prin instanțe, dorind arealul „Cheile Bicazului” în Secuime.

„Oficialii din Harghita, județul vecin cu Neamțul, au organizat recent o conferință de presă, la Miercurea Ciuc și Gheorgheni, tema fiind eternul litigiu privind stabilirea graniței dintre cele două unități administrative. Județul din Secuime dorește ca arealul defileului și o suprafață de circa 700 de hectare să treacă în administrarea Harghitei. Pe această temă au fost nenumărate procese civile, înafară de unul (în primă instanță), toate fiind pierdute de județul din secuime în ceea ce privește hotarul cu Neamț. Acum, Borboly Csaba, președintele CJ Harghita, a anunțat că va fi depusă, la Înalta Curte de Casație și Justiție, o cerere de revizuire. Alte două litigii au fost pierdute în 2023, la fel multele din anii anteriori”, scrie Adevărul.

„Prin colegii juriști din partea județului și a municipalității Gheorgheni, vom găsi soluții prin care vom aborda problema recuperării celor 700 de hectare de la Lacul Roșu și Bicaz Chei ca să le reintegrăm în Harghita și UAT Gheorgheni. E benefic pentru stațiunea Lacul Roșu dacă se recâștigă aceste 700 de hectare și pentru dezvoltările turistice pe care încercăm să le realizăm în anii viitori”, a declarat Tibor András, primarul de la Gheorgheni, notează Adevărul.

„Litigiul a apărut de la o grănițuire din 1998, lucrare făcută de orașul Gheorgheni. S-a întocmit un proces verbal, s-a făcut grănițuirea cu o firmă specializată din Miercurea Ciuc, am semnat și noi, ca vecini, au semnat și ei, tot ca vecini și până la urmă și-au contestat propriul proces-verbal, încheiat și făcut de ei”, declară primarul din Bicaz Chei, Gheorghe Oniga, mai scrie Adevărul.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a dispus, luni, încetarea procesului penal împotriva inculpaților din dosarul retrocedărilor ilegale de păduri de la Romsilva, pe motiv că faptele s-au prescris.

„În urma acestei decizii, condamnările aplicate de Curtea de Apel Brașov în iulie 2021 au fost anulate. Astfel, au scăpat de pedepse Ioan Adam (fost deputat, care primise la Curtea de Apel Brașov o condamnare de 2 ani închisoare cu executare), Andrei Hrebenciuc (fiul lui Viorel Hrebenciuc) – 2 ani de închisoare cu suspendare în prima instanță; Lorand Andras Ordog (judecător la Tribunalul Covasna) – 7 ani cu executare; Paltin Gheorghe Sturdza (beneficiarul retrocedării) – 3 ani cu executare; Anca Roxana Bularcă (fostă Adam, fosta soție a deputatului Ioan Adam, judecătoare la Tribunalul Brașov) – 2 ani de închisoare cu suspendare. De asemenea, s-a dispus încetarea procesului penal sau achitarea și în cazul celorlalți inculpați din dosar: Dan Costin Bengescu, Gabriela Rodica Sturdza (fostă Zaharia), Sorin Ion Iacob, Ioan Mătășel”, scrie Agerpres.

„Românii pot investi, începând de luni, 13 noiembrie 2023, în titlurile de stat Tezaur, cu scadență de 1 și 3 ani, cu dobânzi anuale de 6,15% și, respectiv, 7,25%”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului de Finanțe, notează Agerpres.

„Am lansat de astăzi ultima ediție Tezaur din 2023, pentru românii care vor să-și pună economiile să producă, printr-un instrument care le oferă siguranță și stabilitate. Nu există o sumă minimă de subscriere, iar procesul este unul cât se poate de simplu, facilitând participarea chiar și pentru cei care nu au experiență în domeniul financiar. Titlurile de stat vin cu avantajul unor dobânzi neimpozabile, sporind randamentul net pentru cei care îl aleg”, a afirmat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, mai scrie Agerpres.

„Titlurile de stat pot fi cumpărate: între 13 noiembrie – 14 decembrie 2023 online, numai de persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului”, mai arată Agerpres.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunță cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Regatul Suediei că autoritățile locale au anunțat reintroducerea controlului la frontiera de stat, până în data de 11 mai 2024.

„Astfel, cetățenilor români li se recomandă să se asigure că dețin în permanență asupra lor, pe durata călătoriei spre și dinspre Regatul Suediei, un act de identitate valabil (pașaport sau carte de identitate)”, scrie Agerpres.

„Mulți observatori spun că legea «suveranității», pregătită de partidul premierului maghiar, este un nou pas al lui Viktor Orbán pentru a-și reduce la tăcere criticii și pentru a-și consolida controlul în țară”, scrie The Guardian, notează Libertatea.

„Criticii Guvernului Viktor Orban și-au exprimat temerile cu privire la o nouă lege pregătită de majoritatea guvernamentală, care ar putea amenința presa independentă și organizațiile nonguvernamentale. Proiectul de lege, pe care partidul lui Orban, Fidesz, ar trebui să îl prezinte marți, ar urma să propună crearea unui nou departament însărcinat cu investigarea activităților ce amenință «suveranitatea» Ungariei. Guvernul a oferit puține detalii despre planurile sale. Dar conducerea Fidesz a explicat că noua legislație ar putea viza finanțarea externă a partidelor politice și, eventual, pe cea a organizațiilor media și a organizațiilor societății civile, pe care partidul le-a acuzat în mod repetat că acționează sub influența Washingtonului sau a Bruxelles-ului”, mai arată Libertatea.

Seară liniștită!