Bugetul pe 2022 – bugetul schimbărilor

20 dec. 2021
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 135

Proiectul de buget pe anul 2022 ține prima pagină a presei.

Potrivit proiectului de buget pe anul 2022, toate pensiile speciale vor fi recalculate ținând cont de contributivitate.

„Referitor la pensiile private, principalele măsuri urmărite sunt: creșterea contribuțiilor către Pilonul II de pensii cu un punct procentual de la 3,75%, cât este în prezent, după transferul contribuțiilor sociale în sarcina angajaților, până la 4,75% în 2024. În ceea ce privește cele 6 categorii de pensii de serviciu, acestea vor fi recalculate plecând de la principiul contributivității, cu respectarea jurisprudenței Curții Constituționale, se mai arată în document. Potrivit datelor CNPP, cele șase categorii de pensii de serviciu, plătite în baza mai multor legi speciale, sunt cele încasate de foști parlamentari, foști magistrați, foști grefieri, foști angajați ai Corpului Diplomatic și foști angajați ai Curții de Conturi, dar și foști piloți în Aviația Civilă”, notează Adevărul.

„Una dintre reformele menționate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede ca modificările legislative în domeniul pensiilor să vizeze, în principal: introducerea unei noi formule de calcul pentru pensii noi și pensii în plată; introducerea unei noi reguli de indexare a pensiilor în concordanță cu cheltuielile cu pensiile ca procent din PIB-ul țintă și mecanisme împotriva indexării ad-hoc; reducerea semnificativă a posibilităților de pensionare anticipată, introducerea de stimulente pentru extinderea vieții profesionale și creșterea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață; egalizarea vârstei legale de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035; introducerea de stimulente pentru amânarea pensionării; revizuirea pensiilor speciale, în conformitate cu principiul contributiv și consolidarea principiului contributiv al sistemului; creșterea gradului de adecvare a pensiilor minime, în special pentru cei sub pragul sărăciei; creșterea contribuțiilor la Pilonul II de pensii. În acest sens, actualul program de guvernare prevede creșterea contribuției cu 1pp la 4,75%, până în 2024”, mai arată Adevărul.

Potrivit unui proiect publicat de Ministerul Finanțelor, pensionarii cu venituri din pensii care depășesc 4.000 de lei vor plăti contribuții de sănătate pentru partea ce depășește suma de 4.000 de lei.

„Pentru implementarea măsurilor din domeniul fiscal, cuprinse în Programul de guvernare, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 42/2021 pentru acordarea încrederii Guvernului, precum și a obiectivelor din Planul Național de Redresare și Reziliență cu privire la necesitatea reducerii distorsiunilor și stimulentelor fiscale, se propune eliminarea facilității de exceptare de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, pentru persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii, pentru partea ce depășește suma lunară de 4.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie. Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, pentru veniturile din pensii care depășesc 4.000 de lei lunar, o reprezintă partea ce depășeste suma lunară de 4.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie”, se arată în nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ, notează jurnaliștii de la Antena3.

Alpha Bank Oferta Start-up este conceputa pentru activitati liberale si beneficiezi de ZERO cost timp de 12 luni

„În vederea determinării impozitului pe venitul din pensii, venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 de lei și, după caz, a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată, precizează sursa citată”, mai scrie site-ul Antena3.

Corupția rămâne una dintre temele din presa ultimelor zile. Vineri, Guvernul a aprobat Strategia Națională Anticorupție 2021-2025.

Guvernul României a aprobat, astăzi, Strategia Națională Anticorupție 2021-2025. Este un răspuns ferm pe care Guvernul României îl dă în combaterea corupției. Este un mesaj politic și un angajament politic de a confrunta acest fenomen, este un mesaj politic și un angajament politic de a susține toate instituțiile care se confruntă cu corupția și care combat corupția în temeiul legii. Corupția este, în continuare, un fenomen serios care afectează drepturile și libertățile cetățenilor atât în România, cât și în alte state membre. Ca și alte state membre, Guvernul României combate corupția, în limita competențelor, prin politici, proiecte de lege și mijloace bugetare alocate instituțiilor anticorupție”, a precizat ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, scrie Agerpres.

Potrivit ministrului, în continuare, Ministerul Justiției va propune Guvernului proiecte de lege, instrumente legislative, care să ducă la îndeplinire această Strategie.

„Aș menționa viitoarele proiecte ale Codului penal și Codului de procedură penală care urmează să continue dezbaterea publică și să intre în dezbaterea Parlamentului în toamna anului viitor”, a indicat Cătălin Predoiu, mai arată Agerpres.

„Ministrul a menționat că Strategia Națională Anticorupție adoptată de Executiv este corelată cu instrumente internaționale la care România este parte, cum ar fi GRECO, cu Mecanismul de Cooperare și Verificare și cu obiectivele din cadrul acestuia”, relatează Agerpres.

Prezența masivă a trupelor rusești la granița cu Ucraina determină NATO să ia în calcul întărirea flancului estic printr-o serie de acțiuni. Potrivit Digi24, Der Spiegel susține că are informații că generalul Tod Wolters, comandantul suprem al NATO în Europa, ar fi cerut o „întărire a trupelor de pe granița de est a NATO”, în timpul unei videoconferințe cu șefii militari ai țărilor partenere.

„Planul ar urma să «accentueze prezența NATO în România și Bulgaria prin misiunea Enhanced Forward Presence» a NATO, pe baza căreia alianța și-a stabilit prezența militară în statele baltice și în Polonia de est. NATO a refuzat să comenteze informațiile făcute publice de Der Spiegel. Accentuarea prezenței NATO în România și Bulgaria este un lucru cerut de Guvernele ambelor țări. Vineri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, declara că NATO «va evalua constant nevoia ajustării poziției și prezenței noastre, mai ales în sud-estul regiunii, pentru că trebuie să fim siguri că putem proteja și apăra mereu pe aliații noștri de orice amenințare»”, scrie Digi24.

Seară frumoasă!

Bugetul pe 2022 – bugetul schimbărilor was last modified: decembrie 20th, 2021 by Claudiu Pamuc

Vă recomandăm:

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter