Andrei Pleşu se retrage din viaţa publică

Președintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul pentru eliberarea din funcția de procuror a lui Augustin Lazăr, care începând cu data de 27 aprilie se va pensiona.

„Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat, joi, cererea de pensionare a lui Augustin Lazăr, începând cu data de 27 aprilie. Augustin Lazăr a fost numit în funcție de către președintele Klaus Iohannis în 28 aprilie 2016, la propunerea ministrului Justiției de la acea vreme, Raluca Prună. În 24 octombrie 2018, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că declanșează procedura privind revocarea sa din funcție și ulterior a trimis Președintelui Klaus Iohannis o solicitare în acest sens. Șeful statului a refuzat, însă, în repetate rânduri să dea curs cererii de revocare, afirmând că este mulțumit de activitatea lui Augustin Lazăr”, mai notează News.ro.

O altă retragere anunțată azi este cea a scriitorului Andrei Pleșu care spune  că se retrage din viața publică, explicând faptul că acesta este un gest de consecvență din partea sa.

„Cu trecerea anilor, am constatat însă, din nefericire, că un alt tip de cenzură, mai subtilă și, întrucâtva, mai perfidă (pentru că avea manierele «libertății»), tindea să devină regula competițiilor pentru obținerea unui stagiu de cercetare în institutele de studii avansate. Simptomul «de demaraj» al «înnoirii» a fost decizia finanțatorilor de a stopa subvenționarea infrastructurii instituționale, mărginindu-se la subvenționarea proiectelor de studiu, cu deosebire a proiectelor «de actualitate», relevante geopolitic, «trendy» (minorități, gender etc.), «corecte», adică validate de ultimele cuceriri propagandistice, de ultimele «mode» planetare. Pe scurt, s-a decis finanțarea supei, dar nu a aragazului… Iar supa e recomandabil să fie conformă cu imperativele ideologice de ultimă oră. Consecințele acestei «rezonabile» manevre financiare nu au întârziat să apară. Candidații la diferitele burse de cercetare au înțeles destul de repede că, pentru a avea succes, trebuie să se «orienteze» în funcție de context. Cu alte cuvinte, că alegerea temei trebuie să includă considerente de ordin «strategic»“, scrie Andrei Pleșu”, arată News.ro.

Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat vineri pentru 20 mai pronunțarea în legătură cu lipsa completurilor de trei judecători specializate în fapte de corupție de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

„În aceeași zi este programat la ICCJ termen în dosarul angajărilor fictive la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare cu executare. Sesizarea a fost făcută de Florin Iordache, în calitate de președinte delegat al Camerei Deputaților. Prim-vicepreședintele PNL Raluca Turcan afirmă că judecătorii Curții Constituționale a României trebuie să aleagă „între moralitate și loialitate”, iar prin modul în care vor judeca sesizarea lui Florin Iordache în legătură cu lipsa completurilor specializate în fapte de corupție de la Înalta Curte de Casație și Justiție se va da „testul suprem”, mai arată News.ro.

Un raport EFOR arată că România plătește una din cele mai mari subvenții din UE partidelor politice: 37 milioane de euro în 2018. În 2019, suma va fi și mai mare: peste 85 de milioane de euro.

„Subvențiile alocate partidelor anul trecut au crescut de peste 20 de ori față de cele din urmă cu un deceniu, mult peste rata inflației sau a creșterii PIB, arată studiul. PSD încasează cei mai mulți bani. Legislația modificată în 2018 de PSD a condus la o creștere semnificativă a sumelor alocate partidelor, până la un total de aproximativ 37 milioane euro (170 milioane de lei). Anul acesta, suma primită de partide s-ar putea ridica la peste 85 de milioane de euro (400 de milioane de lei), arată studiul EFOR”, notează Adevărul.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat azi că formațiunea pe care o conduce „va lăsa coaliția PSD-ALDE să arate că are majoritate”, în cazul în care se va face restructurarea Guvernului în Parlament.

„Premierul ar trebui să decidă dacă restructurează sau nu Guvernul, dacă are argumente, se poate face, nu ar fi asta o problemă. Să ocolești prin restructurare și printr-un vot în Parlament președintele, din punctul meu de vedere nu se poate și oricum nu se va întâmpla, pentru că președintele semnează decretele de numire a miniștrilor individual, nu semnează lista și dacă el semnează hai să spunem din 27 de miniștri 26 și la unul spune că nu pot să semnez (…), nu se va întâmpla nimic, te duci la CCR, este un conflict constituțional și va decide CCR. Această posibilitate încă nu a fost încercată niciodată în România”, scrie Mediafax.

Seară frumoasă!