Achiziţii publice mai rapide

Criza din Afganistan a determinat convocarea miercuri, 25 august 2021, a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). În cadrul CSAT s-a hotărât ca Armata României să participe, cu un efectiv de 200 de militari, la evacuarea și relocarea cetățenilor afgani care au lucrat pentru misiunile NATO în Afganistan.

„Operația NATO va consta, în principiu, în preluarea cetățenilor afgani din bazele temporare din Kuweit și Qatar și relocarea acestora în baze temporare de staționare de pe teritoriul statelor aliate, cu asigurarea serviciilor esențiale. În acest sens, pe baza elementelor de planificare inițială comunicate de Comandamentul Forțelor Aliate în Europa, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a hotărât participarea Armatei României la această operație de evacuare și relocare a cetățenilor afgani cu un efectiv de maximum 200 de militari, începând cu luna august 2021, pentru o perioadă de cel mult 6 luni”, precizează Administrația Prezidențială într-un comunicat, scrie Agerpres.

Dacă România se declară favorabilă primirii refugiaților afgani, a căror viață este pusă în pericol de talibani, Ungaria și Croația au poziții diferite.

„Ungaria nu va participa la niciun mecanism care dorește repartizarea refugiaților între țările UE. Ungaria îi va primi numai pe acei afgani care au colaborat cu soldații ungari care au participat la misiunea (NATO) în Afganistan. Viața lor ar putea fi acum în pericol și din acest motiv am decis să-i primim împreună cu familiile lor”, a declarat la o conferință de presă, la Budapesta, ministrul de externe ungar Péter Szijjártó, după o întâlnire cu omologul său croat, Gordan Grlic-Radman, scrie Cotidianul.

„«Sunt cei care au ajutat (în cadrul misiunilor). Avem responsabilități față de ei», a spus la rândul său Gordan Grlic-Radman, exprimând o poziție similară omologului maghiar”, notează Cotidianul.

„Ungaria și Croația resping, astfel, apelul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca statele UE să stabilească «cote de relocare suficiente» pentru a primi și redistribui în statele blocului comunitar toate persoanele din Afganistan care cer protecție după ce talibanii au preluat puterea în această țară”, mai arată Cotidianul.

PSD vrea ca Legea consumatorului vulnerabil să se aplice din 1 octombrie 2021, iar nu din ianuarie 2022, așa cum a anunțat Guvernul.

„Protejarea consumatorilor vulnerabili este o urgență! 1 octombrie trebuie să fie termenul de aplicare a legii consumatorului vulnerabil, nu 1 ianuarie 2022. Scumpirile uriașe ale electricității și gazelor, cu peste 70% față de anul trecut, efect al liberalizării iresponsabile decisă de guvernele PNL, impun măsuri urgente de protecție a sutelor de mii de români care nu mai pot face față facturilor. Oficial, sunt peste 200.000 de gospodării în pragul debranșării”, arată PSD într-un comunicat de presă, scrie Digi24.

„«Octombrie, noiembrie, decembrie sunt luni în care crește exponențial consumul de energie electrică și gaz, iar scumpirile masive vor duce facturile la valori insuportabile. PSD nu concepe ca, în plină iarnă, oamenii să fie abandonați în frig și întuneric! (…) PSD cere ori dezbaterea și adoptarea în regim de urgență a legii, imediat după începerea sesiunii parlamentare, și aplicarea ei de la 1 octombrie, ori adoptarea rapidă de către guvern prin O.U.G. a măsurilor de sprijin necesare, pentru că scumpirile catastrofice ale energiei și iminența debranșărilor, chiar reprezintă o urgență», se arată în comunicatul PSD”, notează Digi24.

Presa mai scrie despre criticile aduse de Banca Națională a României asupra modului în care s-a făcut liberalizarea pieței energiei.

„«Din perspectiva noastră, considerăm că este doar un puseu inflaționist venit din prețurile la energie care au luat-o razna din motive obiective și subiective. Nici noi n-am avut predictibilitate în a pune în estimările și prognozele noastre aceste evoluții. Au crescut prețurile pe tot parcursul anului în toată lumea, la combustibil s-au dublat, barilul era 40 de dolari în iulie, acum e 80. Unitatea de măsură pentru gaze, avem o dublare a costurilor. Lucrurile s-au întâmplat pe plan mondial, la noi s-a dublat această evoluție cu o liberalizare mult întârziată și o dezorganizare a procesului de liberalizare», a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR”, scrie Digi24.

Guvernul a aprobat miercuri, 25 august 2021, un proiect de Ordonanță de Guvern care ar putea simplifica procesul de achiziții publice.

„Astfel, o modificare majoră presupune că autoritățile contractante sunt obligate să încheie contractele cu ofertanții câștigători, fără să mai aștepte soluționarea definitivă a contestațiilor din instanțe, conform Hotnews. Totodată, a crescut și taxa pe care firmele vor trebui să o plătească dacă vor să depună contestații după desemnarea câștigătorului la procedură. O altă prevedere se referă la limitarea reparației prejudiciului încercat la valoarea cheltuielilor de elaborare a ofertei și de participare la procedura de atribuire. Iar o altă modificare importantă vizează reducerea duratei întregului proces de achiziție publică, de la peste 2 ani, care este durata medie actuală, până la 6 luni”, scrie Libertatea.

Seară frumoasă!