Demisia

Deschidem „Revista de Dimineață” cu demisia ministrului justiției, Florin Iordache, așteptată de stradă și de opoziție, anticipată, oarecum, de presă și de comentatorii vieții politice.

„De când am venit la Ministerul Justiției mi-am propus și am efectuat toate demersurile legale pentru a remedia o serie de probleme existente și destul de sensibile. Toate inițiativele asumate sunt legale și constituționale. Proiectele propuse s-au aflat în dezbatere publică organizată de Ministerul Justiției, iar acum sunt în dezbatere parlamentară. Cu toate acestea, pentru opinia publică nu a fost suficient, drept pentru care am hotărât să îmi înaintez demisia din funcția de ministru al justiției”, a declarat Iordache, într-un briefing de presă la Palatul Victoria, scrie Agerpres.

O altă știre așteptată de opinia publică a fost decizia CCR în privința sesizării Avocatului Poporului, cu privire la ordonanța de urgență referitoare la modificarea Codurilor penale.

„Curtea Constituțională a României a respins, joi, cu majoritate de voturi, ca devenită inadmisibilă, sesizarea Avocatului Poporului cu privire la ordonanța de urgență referitoare la modificarea Codurilor penale”, scrie Agerpres. Motivarea acestei decizii o puteți citi pe portalul Universul Juridic, care preia un comunicat al CCR.

Mișcările de stradă din ultimele zile din România, dezbinarea societății românești pornind de la tema amnistiei și grațierii, precum și anumite initiative cetățenești, care îndeamnă autonomia Ținutului Secuiesc, au determinat un grup de academicieni români să adreseze poporului român, printr-o scrisoare deschisă, un veritabil apel la unitate.

„Optzeci și doi de academicieni, între care Ioan Aurel Pop, Nicolae Breban, Victor Spinei, Dinu C. Giurescu, Ionel Haiduc și Eugen Simion, au transmis miercuri, 8 februarie, o scrisoare deschisă, în care fac apel la patriotism și la pedepsirea agresiunilor la adresa suveranității naționale. Academicienii îi invită pe oamenii politici „să conlucreze cu responsabilitate și patriotism pentru binele României”, scrie Cotidianul.

„Ne pronunțăm cu tărie în favoarea identității, suveranității și unității naționale, solicităm instituțiilor abilitate ale Statului Român, de la toate nivelurile, să vegheze și să acționeze pentru a preveni, pentru a contracara și, atunci când se încalcă legea, pentru a pedepsi toate diversiunile și agresiunile la adresa identității, suveranității și unității naționale a României și a stabilității statului de drept. Chemăm alături de noi, în acest demers, întregul popor român, pe toți locuitorii acestui pământ, ne adresăm în particular intelectualilor, invitându-i să fie exemplu de înțelepciune și de patriotism, ne adresăm oamenilor politici, invitându-i să conlucreze cu responsabilitate și patriotism pentru binele României”, se arată în apelul academicienilor către națiunea română.

Revenim la Justitie, unul din stâlpii democrației din România. Aici se discută în ultima vreme despre căutarea unor soluții pentru întărirea justiției, prin reforme asumate de către magistrați.

„Augustin Lazăr este de părere că procurorul general ar trebui să fie numit la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, într-o procedură asemănătoare cu numirea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție”, scrie Agerpres.

Procedura actuală prevede că procurorul general este numit de președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul CSM, în timp ce președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție este numit de Președintele României, la propunerea CSM.

Joi au fost și audieri la Comisia parlamentară de control al activității SRI.

Înainte de a intra la audieri, întrebat cum răspunde acuzațiilor potrivit cărora SRI ar fi fost implicat politic în legătură cu protestele din Piața Victoriei, directorul SRI, Eduard Hellvig, a răspuns: „Nu și niciodată SRI, în mandatul meu, nu va fi implicat în nicio activitate de asemenea natură”, notează Cotidianul.

Directorul Serviciului Român de Informații (SRI), Eduard Hellvig, a mai declarat, potrivit ziarului Cotidianul că: „între SRI și MAI există o colaborare interinstituțională”.

„Colaborarea între SRI și MAI se face pe bază de protocol, evident. În protocol sunt scrise toate mecanismele de colaborare între cele două instituții și o să vi le prezinte domnul președinte Țuțuianu (al Comisiei parlamentare de control al SRI — n.r.) după audiere”, a declarat Hellvig, notează Cotidianul.

Din actualitatea externă am selectat două știri. „Rusia consideră România drept un avanpost al NATO și o amenințare „evidentă” din cauza elementelor scutului antirachetă pe care le găzduiește”, transmitea joi, citând un oficial al ministerului rus de externe, agenția Interfax, citată de Reuters și HotNews. „Pozitia României și poziția liderilor săi, care au transformat țara într-un avanpost, este o amenințare pentru noi”, a spus Alexander Botsan-Harcenko, oficial de rang înalt în Ministerul rus de Externe”, într-un interviu acordat Interfax, citat de HotNews.

Altfel spus, România este de cealaltă parte a baricadei, față de Rusia. Ungaria premierului Orban, care încearcă în ultimii ani o apropiere față de Rusia, (vizita recentă a lui Vladimir Putin la Budapesta, fiind o dovadă în acest sens), are o problemă cu finanțarea unor ONG-uri de pe teritoriul național de către organizații și persoane străine. Pentru a putea controla finanțările, guvernul maghiar caută o soluție. „Guvernul de la Budapesta pregătește un proiect de lege care obligă ONG-urile ce acționează în Ungaria să declare valoarea finanțărilor provenite din străinătate, sub amenințarea că și-ar putea pierde autorizația de a-și desfășura activitățile, a precizat miercuri partidul conservator aflat la putere”, informează AFP, citată de DC News. O inițiativă care este posibil să fie preluată și de alte state din estul Europei, printre care și România, cu probleme similare.

Bună dimineața!