Nevoia de reformă

Răsfoind presa de azi, înțelegem că, în aproape toate domeniile de activitate, administratorii lor reclamă nevoia de reformă. Evident, aceasta poate însemna restructurarea aparatului birocratic, dar și implementarea unor idei noi și a unor tehnologii care ar însemna, în final, servicii de calitate.

Una dintre cele mai citite informații din presa de azi se referă la declararea, de către CCR, a textelor de lege privind internarea obligatorie și carantina în timpul epidemiei ca fiind neconstituționale și motivarea acestei decizii.

 „CCR declară că textele de lege privind internarea obligatorie și carantina în timpul epidemiei sunt neconstituționale, deoarece sunt lipsite de claritate și previzibilitate, au un caracter incert și dificil de anticipat și nu oferă garanții privind respectarea unor drepturi și libertăți fundamentale. De asemenea, CCR susține că instituirea carantinei în România prin OUG reprezintă o veritabilă privare de libertate și o restrângere a drepturilor fundamentale. Curtea Constituțională a publicat miercuri motivarea deciziei din 25 iunie, prin care a declarat ca fiind neconstituțională starea de carantină și internarea obligatorie”, notează Agerpres.

„Concret, CCR a declarat ca fiind neconstituționale dispozițiile art. 25 alineatul (2) teza a doua din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și art. 8 alin. (1) din OUG 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei. Conform CCR, dispozițiile celor două articole atribuie ministrului Sănătății competența instituirii carantinei și a internării obligatorii în vederea prevenirii răspândirii unor boli contagioase, măsuri care implică restrângerea unor drepturi fundamentale, fără a fi stabilite, la nivelul legislației primare, condițiile, procedura și limitele în care autoritățile administrative pot acționa în sensul restrângerii acestor drepturi, respectiv garanțiile care protejează cetățenii de o eventuală aplicare ilegală, discreționară sau abuzivă a acestor măsuri”, mai arată Agerpres.

„CCR a stabilit că sunt neconstituționale dispozițiile art. 25 alin. (2) teza II din Legea nr. 95/2006, care conferă ministrul Sănătății competența de a stabili bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii. În acest caz, Curtea observă că aceste dispoziții se referă în mod expres la măsurile care privesc obligarea persoanelor care au fost diagnosticate cu unele boli transmisibile să declare acest diagnostic, să urmeze tratament sau să fie internate, chiar și fără consimțământul lor. În opinia CCR, dispozițiile art. 25 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 95/2006 au un caracter lacunar și dau în sarcina ministrului Sănătății complinirea omisiunilor legislative evidente în materia reglementată, prin emiterea de ordine”, mai arată Agerpres.

„De asemenea, Curtea reține că atât internarea obligatorie în vederea prevenirii răspândirii unor boli transmisibile, cât și măsura carantinei sunt restrângeri aduse exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale ce pot fi justificate în condițiile în care rațiuni ce țin de necesitatea asigurării siguranței și sănătății publice le impun”, mai scrie Agerpres.

O altă temă din presa de azi se referă la restructurarea aparatului bugetar. Această temă a fost abordată într-un interviu acordat de Ministrul Finanțelor postului TV Digi24. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat că va continua politica de reformare a aparatului bugetar, deși viteza cu care se întâmplă acest lucru nu este cea dorită de dumnealui.

„Eu am spus că cea mai bună reformă este informatizarea sistemului public, e cel mai obiectiv mod de a face reformă. Dar uitați-vă ce se întâmplă când faci reorganizări într-un minister, când te lupți cu un sistem și sistemul se luptă înapoi cu tine. Dar noi am promis acest lucru, am promis că vom face reforma aparatului public și vom continua. Nu ne vom opri. Este mai greu decât cred că se aștepta oricine, bineînțeles, a fost și perioada de criză, dar este un lucru pe care l-am promis și îl vom duce la capăt”, a precizat Florin Cîțu, notează Adevărul.

„Eu spun că în urma reașezării sistemului administrativ pe principii moderne, ceea ce fac acum la Ministerul Finanțelor Publice, și prin informatizare se va duce natural către acea formulă magică. Nimeni nu știe cât trebuie redus ca să funcționeze optim, dar, dacă luăm câteva lucruri esențiale și principii de bază și cu informatizarea în același timp veți vedea ca vom reuși”, a mai explicat ministrul Finanțelor, scrie Adevărul.

Un alt minister unde se dorește o reformă este cel al Justiției.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a participat la webinarul „Justiția azi – între probleme vechi și provocări noi”, transmis LIVE pe portalul www.universuljuridic.ro, și a vorbit despre problemele din trecut, care, consideră dumnealui, afectează și în prezent sistemul, dar și despre viitorul Justiției. Ministrul Predoiu a anunțat că Ministerul Justiției va pune în dezbatere publică toate aceste teme, alături de soluțiile pe care le propune.

Ministrul Predoiu a afirmat, la webinarul „Justiția azi – între probleme vechi și provocări noi”, că „unele probleme de astăzi ale Justiției sunt în același timp și istorice, cronicizate, sau își au rădăcinile în trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat al Justiției noastre și… ale vieții noastre social-politice”, scrie News.ro.

„Poate că multe din aceste probleme nu s-ar fi făcut simțite dacă în justiția noastră postdecembristă, deci în sistemul judiciar de după anul 1990, nu s-ar fi început cu proclamarea inamovibilității, ci prealabil acesteia cu proclamarea unei «lustrații» în justiție, în sensul că toți cei care, în 1989, făceau parte simultan atât din justiție în sens larg (judecători, procurori), cât și din Securitate ar fi trebuit să fie «invitați» prin lege să părăsească justiția.  (…) Aceste întârzieri se decontează și astăzi, dau doar două exemple: persistența Mecanismului de Cooperare și Verificare și absența din Spațiul Schengen”, a afirmat ministrul Justiției, mai arată News.ro.

„Avem un CSM divizat cu precizie și paritate aproape perfectă pe falia tuturor problemelor esențiale. Ce ironie, ca tocmai votul ministerial să fie chemat  să strice această paritate și să poată debloca uneori decizii ale CSM care nu mai suportă amânare, de multe ori fiind de ales răul cel mai mic!… Avem, de asemenea, câteva asociații ale magistraților echitabil împărțite, la rândul lor, de-o parte și de alta a aceleiași falii”, a mai arătat ministrul Predoiu, scrie News.ro.

„Este momentul să discutăm despre o debirocratizare a arhitecturii de conducere a sistemului judiciar și să transferăm în jos, la firul ierbii, ceva mai multă putere de decizie, inclusiv prin regândirea duratei mandatelor de conducere”, a mai afirmat ministrul Predoiu, care susține că „cea mai grea piesă este și trebuie să rămână CSM”, mai notează News.ro.

„Dar vorbim de un CSM structurat corect ca sarcini sau unul care nu-și poate depăși limitele din cauza propriului mod de organizare? Un CSM cu activitate permanentă sau periodică, cum e în Olanda și alte țări europene, unde funcționează eficient, de exemplu? Un CSM care e tentat adesea să conducă operativ indirect Ministerul Public, prin exercitarea cu apetit a atribuțiilor (legale, ce-i drept!) conferite în mandatul ministrului Toader secției de procurori sau un CSM care se limitează la a fi garantul independenței justiției, așa cum spune expres Constituția, care nu plasează Ministerul Public sub autoritatea CSM? Mai multă sau mai puțină independență operațională managerială a președinților de instanțe în raport de CSM? Mai multă sau mai puțină stabilitate a membrilor CSM în raport de spectrul revocării din funcție? Mai multă sau mai puțină independență operațională managerială a președinților de instanțe în raport de colegiile de conducere ale acestora? Până unde pot aceste colegii de conducere să blocheze reformele președinților de instanțe”, se mai întreabă ministrul Predoiu, scrie News.ro.

Seară frumoasă!