Guvernul Orban vrea să ia măsuri împotriva „migraţiei” electorale

23 ian. 2020
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 130

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Scena politică românească trece printr-o nouă criză. Curtea Constituțională a României a stabilit ieri că alegerea lui Teodor Meleșcanu în funcția de președinte al Senatului este neconstituțională.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea și a constatat că Hotărârea Senatului nr. 36/2019 pentru alegerea președintelui Senatului este neconstituțională”, se precizează în minuta deciziei CCR, scrie Agerpres.

„Sesizarea de neconstituționalitate a dispozițiilor hotărârii pentru alegerea președintelui Senatului, formulată de 33 de senatori, a fost luată prima dată în discuție în ședința din data de 16 octombrie 2019. Pe 10 septembrie 2019, Teodor Meleșcanu, de la ALDE, a fost ales, în plen, președintele Senatului cu 73 voturi «pentru», Alina Gorghiu, de la PNL, obținând 59 de voturi”, mai notează Agerpres.

Teodor Meleșcanu a declarat că își va asuma prerogativele pe care le are până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR.

„A fost admisă sesizarea. Având în vedere că este o premieră așteptăm considerentele CCR pentru a proceda în consecință. (…) Până la publicarea în MO, partea I, eu îmi asum în continuare prerogativele pe care le am. După publicare vom face tot ce este necesar pentru a găsi cea mai bună soluție în acest caz”, a spus Teodor Meleșcanu, în cadrul unei conferințe de presă, la Senat, scrie Cotidianul.

„Întrebat dacă ia în calcul să candideze din nou pentru șefia Senatului, Meleșcanu a afirmat că vor exista consultări și că toate variantele sunt posibile”, mai arată Cotidianul.

Tot de la CCR aflăm și decizia judecătorilor în cazul unei alte sesizări, depusă de USR privind numirea lui Marian Neacșu în conducerea ANRE.

„Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, sesizarea depusă de USR privind numirea lui Marian Neacșu în funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, stabilind că decizia este constitutional”, au precizat, pentruAgerpres, oficiali ai CCR.

CCR s-a pronunțat miercuri și în cazul sesizării depuse de președintele Senatului Teodor Meleșcanu, pe 7 noiembrie 2019, în legătură cu existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte în privința constituirii completurilor de judecată.

Potrivit Agerpres, în opinia liderului Senatului, dacă în privința completurilor de 5 judecători, Curtea Constituțională a stabilit că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Regulamentul de organizare și funcționare administrativă pe care l-a adoptat, a adăugat în mod nepermis la lege, în privința completurilor de 3 judecători, toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite în mod arbitrar, prin sus-zisul Regulament, de cea mai înaltă instanță de judecată a țării, cea care ar fi trebuit să fie un exemplu de respectare a legii”.

„Instanța supremă susținea, în punctul de vedere transmis CCR, că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și ICCJ, iar președintele Senatului, Teodor Meleșcanu, a reclamat la CCR o eventuală culpă a legiuitorului”,  mai notează Agerpres.

„Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit miercuri că nu există conflict juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție în privința constituirii completurilor de judecată”, au precizat, pentruAgerpres, oficiali ai CCR.

Presa mai scrie azi că guvernul Orban vrea să ia o măsură pentru a restricționa dreptul la vot al cetățenilor care au viză de flotant de mai puțin de 90 de zile, astfel încât rezultatele alegerilor locale să nu fie viciate de posibila migrație a votanților în funcție interesele primarilor în funcție.

„În documentul pe care Guvernul l-a trimis Parlamentului privind asumarea răspunderii pe modificarea legii electorale este precizat că cetățenii care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală cu mai puțin de 90 de zile înaintea datei scrutinului își vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care au avut reședința sau domiciliul stabilit anterior celor 90 de zile. În acest caz, cetățenii vor vota pe lista suplimentară”, notează Cotidianul.

Presa mai scrie că premierul a precizat că poate negocia cu USR-PLUS pentru scurtarea perioadei de 90 de zile.

„Cu siguranță că am discutat. Am ajuns la concluzia că propunerea noastră este foarte corectă. Nu poți să permiți migrația votanților în funcție de interesele unor primari în funcție care vin și își aduc votanți pentru o zi care nu au nicio legătură cu localitatea respectivă. Am să vă dau pe cifre. Am făcut o analiză pe 200 de localități unde a fost o migrație suspectă în alegerile din 2016, numărul de vize de flotant au fost 20.000 în 2016, evident aproape toate luate în preajma alegerilor, în timp ce în anii normali, numărul maxim de vize de flotant care au fost date în aceste 200 de localități au fost de 2.000, adică de 10 ori mai puțin. Dacă cineva îmi spune mie că în 2016 cei 20.000 de oameni s-au hotărât să-și facă vizele de flotant pentru că s-au mutat, n-o să-l cred”, a declarat Ludovic Orban, miercuri, la Palatul Victoria, notează Cotidianul.

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a anunțat, marți seară, că a primit o înștiințare de la Parchetul General că este suspect într-un dosar de abuz în funcție, în legătură cu mandatul unui senator care se afla în incompatibilitate.

„De ziua mea am primit un plic – anul ăsta – de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și surpriză: Am primit înștiințarea că sunt suspect într-un dosar penal pentru abuz în funcție. Am început să fac legături, despre ce bănuiesc că este vorba. E vorba despre dosarul care vizează un senator, dosarul de incompatibilitate pe care-l are acest senator”, a declarat Tariceanu, marți seară, la Realitatea Plus, scrie News.ro.

„Eu, ca președinte al Senatului, lumea probabil că-și imaginează că am aceleași prerogative ca un director de întreprindere – dacă vrea să angajeze, angajează, dacă vrea să dea afară, dă afară. Președintele Senatului nu are astfel de prerogative, iar Regulamentul descrie foarte clar ce trebuie făcut de către Senat în cazul în care un senator se află în incompatibilitate”, a mai spus Tăriceanu, precizând că se va prezenta la audieri, fără a spune când a fost citat, mai notează News.ro.

Seară frumoasă!

Guvernul Orban vrea să ia măsuri împotriva „migrației” electorale was last modified: ianuarie 23rd, 2020 by Claudiu Pamuc
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter