Guvernul Orban vrea să ia măsuri împotriva „migraţiei” electorale

Scena politică românească trece printr-o nouă criză. Curtea Constituţională a României a stabilit ieri că alegerea lui Teodor Meleşcanu în funcţia de preşedinte al Senatului este neconstituţională.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea şi a constatat că Hotărârea Senatului nr. 36/2019 pentru alegerea preşedintelui Senatului este neconstituţională”, se precizează în minuta deciziei CCR, scrie Agerpres.

„Sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor hotărârii pentru alegerea preşedintelui Senatului, formulată de 33 de senatori, a fost luată prima dată în discuţie în şedinţa din data de 16 octombrie 2019. Pe 10 septembrie 2019, Teodor Meleşcanu, de la ALDE, a fost ales, în plen, preşedintele Senatului cu 73 voturi «pentru», Alina Gorghiu, de la PNL, obţinând 59 de voturi”, mai notează Agerpres.

Teodor Meleșcanu a declarat că își va asuma prerogativele pe care le are până la publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR.

„A fost admisă sesizarea. Având în vedere că este o premieră așteptăm considerentele CCR pentru a proceda în consecință. (…) Până la publicarea în MO, partea I, eu îmi asum în continuare prerogativele pe care le am. După publicare vom face tot ce este necesar pentru a găsi cea mai bună soluție în acest caz”, a spus Teodor Meleșcanu, în cadrul unei conferințe de presă, la Senat, scrie Cotidianul.

„Întrebat dacă ia în calcul să candideze din nou pentru șefia Senatului, Meleșcanu a afirmat că vor exista consultări și că toate variantele sunt posibile”, mai arată Cotidianul.

Tot de la CCR aflăm şi decizia judecătorilor în cazul unei alte sesizări, depusă de USR privind numirea lui Marian Neacşu în conducerea ANRE.

„Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizarea depusă de USR privind numirea lui Marian Neacşu în funcţia de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, stabilind că decizia este constitutional”, au precizat, pentruAgerpres, oficiali ai CCR.

CCR s-a pronunţat miercuri şi în cazul sesizării depuse de preşedintele Senatului Teodor Meleşcanu, pe 7 noiembrie 2019, în legătură cu existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament şi Înalta Curte în privinţa constituirii completurilor de judecată.

Potrivit Agerpres, în opinia liderului Senatului, „dacă în privinţa completurilor de 5 judecători, Curtea Constituţională a stabilit că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă pe care l-a adoptat, a adăugat în mod nepermis la lege, în privinţa completurilor de 3 judecători, toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite în mod arbitrar, prin sus-zisul Regulament, de cea mai înaltă instanţă de judecată a ţării, cea care ar fi trebuit să fie un exemplu de respectare a legii”.

„Instanţa supremă susţinea, în punctul de vedere transmis CCR, că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ICCJ, iar preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, a reclamat la CCR o eventuală culpă a legiuitorului”,  mai notează Agerpres.

„Curtea Constituţională a României (CCR) a stabilit miercuri că nu există conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în privinţa constituirii completurilor de judecată”, au precizat, pentruAgerpres, oficiali ai CCR.

Presa mai scrie azi că guvernul Orban vrea să ia o măsură pentru a restricționa dreptul la vot al cetățenilor care au viză de flotant de mai puțin de 90 de zile, astfel încât rezultatele alegerilor locale să nu fie viciate de posibila migrație a votanților în funcţie interesele primarilor în funcție.

„În documentul pe care Guvernul l-a trimis Parlamentului privind asumarea răspunderii pe modificarea legii electorale este precizat că cetățenii care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală cu mai puțin de 90 de zile înaintea datei scrutinului își vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care au avut reședința sau domiciliul stabilit anterior celor 90 de zile. În acest caz, cetățenii vor vota pe lista suplimentară”, notează Cotidianul.

Presa mai scrie că premierul a precizat că poate negocia cu USR-PLUS pentru scurtarea perioadei de 90 de zile.

„Cu siguranță că am discutat. Am ajuns la concluzia că propunerea noastră este foarte corectă. Nu poți să permiți migrația votanților în funcție de interesele unor primari în funcție care vin și își aduc votanți pentru o zi care nu au nicio legătură cu localitatea respectivă. Am să vă dau pe cifre. Am făcut o analiză pe 200 de localități unde a fost o migrație suspectă în alegerile din 2016, numărul de vize de flotant au fost 20.000 în 2016, evident aproape toate luate în preajma alegerilor, în timp ce în anii normali, numărul maxim de vize de flotant care au fost date în aceste 200 de localități au fost de 2.000, adică de 10 ori mai puțin. Dacă cineva îmi spune mie că în 2016 cei 20.000 de oameni s-au hotărât să-și facă vizele de flotant pentru că s-au mutat, n-o să-l cred”, a declarat Ludovic Orban, miercuri, la Palatul Victoria, notează Cotidianul.

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a anunţat, marţi seară, că a primit o înştiinţare de la Parchetul General că este suspect într-un dosar de abuz în funcţie, în legătură cu mandatul unui senator care se afla în incompatibilitate.

„De ziua mea am primit un plic – anul ăsta – de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi surpriză: Am primit înştiinţarea că sunt suspect într-un dosar penal pentru abuz în funcţie. Am început să fac legături, despre ce bănuiesc că este vorba. E vorba despre dosarul care vizează un senator, dosarul de incompatibilitate pe care-l are acest senator”, a declarat Tariceanu, marţi seară, la Realitatea Plus, scrie News.ro.

„Eu, ca preşedinte al Senatului, lumea probabil că-şi imaginează că am aceleaşi prerogative ca un director de întreprindere – dacă vrea să angajeze, angajează, dacă vrea să dea afară, dă afară. Preşedintele Senatului nu are astfel de prerogative, iar Regulamentul descrie foarte clar ce trebuie făcut de către Senat în cazul în care un senator se află în incompatibilitate”, a mai spus Tăriceanu, precizând că se va prezenta la audieri, fără a spune când a fost citat, mai notează News.ro.

Seară frumoasă!