Grecia poate modifica, fără preaviz, condiţiile de intrare în ţară

7 iul. 2020
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 213

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Lupta anticorupție și situația din justiție revin în atenția presei. În cadrul audierii publice „Valorificarea investigațiilor desfășurate de OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă) în materie de combaterea fraudei, a corupției și alte nereguli constatate în statele membre ale UE”, care a avut loc luni,  procurorul-șef al DNA, Crin Bologa, a prezentat date privind lupta anticorupție din România.

„Procurorul-șef al DNA, Crin Bologa, a anunțat, luni, că, în 2019, procurorii au dispus trimiterea în judecată în 108 cauze de fraude cu fonduri europene, cu prejudicii de aproximativ 40 de milioane euro”, scrie News.ro.

„DNA a anunțat, luni, că procurorul-șef Crin Bologa a fost invitat să țină un discurs  la o audiere publică organizată de Parlamentul European în sistem de videoconferință. (…) În discursul său, Bologa a prezentat perspectiva României asupra investigării fraudelor la fondurile europene menționând că, deși este un organ de anchetă administrativ, datele și informațiile pe care  OLAF le furnizează anchetei penale contribuie la reducerea timpului de anchetă și la creșterea eficienței măsurilor de urmărire penală.(…) Potrivit acestuia, în perioada 2012-2018, au fost primite 84 de recomandări de la OLAF dintre care 25 au fost valorificate în dosare penale trimise în judecată, ceea ce reprezintă un procentaj de 30%”, mai notează News.ro.

Cotidianul scrie despre un interviu acordat de procurorul-șef european, Laura Codruța Kovesi, în legătură cu  eforturile care se fac pentru ca Parchetul European să devină funcțional, dar și despre situația justiției din România.

„Răspunzând, în limba română la întrebările jurnalistului, fosta șefă a DNA a precizat că, odată operațional, Parchetul European va avea ca atribuții investigarea și angajarea urmăririi în justiție pentru fraude legate de bugetul UE, instituția urmând să devină una care va schimba fundamental modul în care au fost cercetate până acum aceste fraude financiare și infracțiunile de criminalitate organizată. Pentru moment însă, activitatea instituției pe care Kovesi o conduce este blocată de Malta, micul stat european ce nu a oferit până acum vreun candidat eligibil pentru instituția europeană”, arată Cotidianul.

„Întrebată de corupția din România după ce a părăsit DNA, Laura Codruța Kovesi a spus că îi este greu să comenteze ce se întâmplă la Direcția din care a plecat acum doi ani. Totuși, procurorul e de părere că „independența justiției a fost afectată constant prin atacuri și modificări legislative”, mai scrie Cotidianul.

Presa mai scrie că trei asociații ale procurorilor și judecătorilor condamnă public sancționarea ori blamarea, în orice fel, a magistraților care critică întemeiat sistemul judiciar.

„Judecătorii și procurorii, mai ales membrii CSM, care vorbesc despre problemele reale ale justiției, despre cauzele care le-au generat și despre posibilele soluții, trebuie susținuți și încurajați să vorbească, nu blamați ori sancționați în vreun fel. Criticile nu reprezintă excese de limbaj, depășiri ale obligației de rezervă, ci sunt reacții necesare pentru că doar sistemele totalitare detestă și exclud critica, promovând doar unanimitățile”, se arată într-un document semnat de Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), scrie Agerpres.

Potrivit celor trei asociații, Justiția din România are probleme grave și nerezolvate de mulți ani, iar cei care le cunosc cel mai bine sunt cei din interiorul sistemului.

 „Apărarea independenței Justiției este rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii. Punerea în aplicare a acestuia se face prin activitatea fiecărui membru CSM, care are datoria de a spune adevărul în întregime și public despre sistemul judiciar, chiar și atunci când acest adevăr este neplăcut, irită sau deranjează. Este ceea ce a făcut judecătorul Gabriela Baltag, îndeplinindu-și misiunea constituțională. Concluzia se impune cu atât mai mult cu cât declarația dată a avut ca subiect apărarea statutului magistratului, prin raportare la una dintre componentele importante ale independenței magistratului, astfel cum este consacrată și garantată de documentele internaționale la care România este parte”, mai precizează sursa citată, arată Agerpres.

Și, pentru că românii se gândesc la vacanță în aceste zile, ar trebui să amintim faptul că luni, Comitetul Național pentru Situații de Urgență, condus de premierul Ludovic Orban, a adoptat o Hotărâre privind stabilirea listei țărilor membre UE și a țărilor terțe pentru care nu se aplică măsura de izolare/carantină asupra persoanelor care sosesc din acestea în România. Totodată, s-a decis reluarea zborurilor către și dinspre statele aflate pe aceste liste, începând cu data de 7 iulie.

„Potrivit Anexei 1 la Hotărârea CNSU nr. 34, țările membre ale UE și Spațiului Economic European pentru care nu se recomandă intrarea în izolare/carantină a persoanelor care sosesc în România din acestea sunt: Bulgaria, Monaco, Croația, Regatul Unit la Marii Britanii și Irlandei de Nord, Cehia, Polonia, Austria, Islanda, Elveția, Spania, Franța, Belgia, Germania, Slovenia, Danemarca, Țările de Jos, Italia, Norvegia, Slovacia, Irlanda, Liechtenstein, Grecia, Cipru, Finlanda, Malta, Lituania, Ungaria, Estonia, Letonia, Andorra, Insulele Feroe, Vatican. Pe lista țărilor terțe pentru care nu se recomandă intrarea în izolare/carantină se află: Canada, Maroc, Algeria, Australia, Rwanda, Uruguay, Japonia, Coreea de Sud, Georgia, Noua Zeelandă, Tunisia, Thailanda”, scrie Agerpres.

Presa mai scrie că Grecia ar putea modifica, peste noapte, regulamentul de intrare în țară pentru turiști.

„Românii continuă dialogul cu autoritățile elene pentru a identifica soluțiile necesare reducerii timpului de așteptare și prevenirea unor situații nedorite în viitorul apropiat. Totodată, cetățenii români sunt avertizați de către MAE că autoritățile elene pot modifica fără preaviz condițiile de intrare pe teritoriul Greciei, în funcție de evoluția numărului de cazuri de infectare cu Covid-19. De exemplu, grecii au decis să nu mai permită intrarea pe teritoriul țării a cetățenilor sârbi, astfel că s-a format o coadă de 3 kilometri cu un timp de așteptare de 1 oră și 30 de minute în punctul de frontieră elen”, notează Fanatik.

Pachet: Principiile procedurei judiciare

Seară frumoasă!

Grecia poate modifica, fără preaviz, condițiile de intrare în țară was last modified: iulie 7th, 2020 by Claudiu Pamuc
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter