România şi Bulgaria, în Schengen

Cea mai importantă știre din această zi o regăsim într-un comunicat de pe pagina Comisiei Europene. CE a propus ieri măsuri pentru menținerea și consolidarea Spațiului Schengen și, în acest sens, executivul european a cerut Consiliului să permită intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen, din motive politice și de securitate.

„În ultimii ani, Comisia a luat o serie de măsuri pentru a spori securitatea în spațiul Schengen și a consolida gestionarea frontierelor sale externe. Codul frontierelor Schengen a fost modificat în mai multe rânduri pentru a se garanta faptul că rămâne adecvat scopului urmărit(…). Instrumentele în vigoare au slujit bine până în prezent cauza Europei, dar, având în vedere noile provocări în materie de securitate cu care ne confruntăm, se impune actualizarea Codului frontierelor Schengen pentru a se prelungi termenele aferente controalelor la frontierele interne și pentru a se prevedea garanții mai stricte(….). În plus, pentru a asigura o aplicare comună mai eficientă a Codului frontierelor Schengen și a normelor Schengen în sens larg și, venind în întâmpinarea apelului lansat de președintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii, comunicarea invită Consiliul să ia decizia de a integra pe deplin Bulgaria și România în spațiul Schengen, Croația urmând să devină membru cu drepturi depline de îndată ce vor fi îndeplinite toate criteriile necesare”, se arată în comunicatul Comisiei Europene.

Publicația on-line TimpRomânesc.ro prezintă și o declarație a comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, în legătură cu acest subiect: „Schengen este una dintre cele mai importante realizări ale procesului de integrare europeană și ne angajăm pe deplin să apărăm, să menținem și să consolidăm această realizare. Absența controalelor la frontierele interne constituie esența însăși a spațiului Schengen, însă într-un spațiu comun, fără controale la frontiere, și preocupările în materie de securitate sunt comune. Iată de ce trebuie să facem tot posibilul pentru a păstra echilibrul delicat între, pe de o parte, libera circulație și mobilitatea persoanelor și, pe de altă parte, aspectele de securitate. Și putem realiza acest lucru numai prin intermediul unui cadru Schengen coordonat și unitar, care ar trebui să includă și România și Bulgaria”.

Menționăm că reacțiile oficialilor statelor membre UE, din Schengen, față de apelul președintelui Juncker din 13 septembrie 2017, de a primi România și Bulgaria în Schengen nu au fost pozitive.

Un comunicat al Parchetului General ne relevă preocuparea procurorilor din sud-estul Europei tocmai pentru stoparea terorismului.

„Procurorul general Augustin Lazăr și procurorul șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, au participat la cea de-a 28-a Conferință a Grupului Consultativ al Procurorilor din Sud-Estul Europei (SEEPAG), cu tema «Strângerea probelor în cadrul investigării infracțiunii de terorism». Potrivit unui comunicat al Parchetului General, evenimentul a avut loc sub egida președinției române a SEEPAG și a beneficiat de participarea procurorilor din țările membre SEEPAG, cărora li s-au adăugat reprezentanți din Belgia, Italia, SUA și ai mai multor organizații, precum Eurojust, Rețeaua Judiciară Europeană și Consiliul Cooperării Regionale”, scrie Agerpres.

„Ministrul Justiției Tudorel Toader i-a prezentat premierului Mihai Tudose miercuri, în ședința de Guvern, o opinie, propunând ca Hotărârile de Guvern să nu mai fie acte administrative, ci acte normative cu același statut ca legile și O.U.G., potrivit unor surse guvernamentale. În acest fel, miniștrii nu vor mai fi trași la răspundere pentru aprobarea acestor acte”, notează News.ro.

Lupta anticorupție continua la București într-unul din cele mai importante dosare instrumentate de DNA.

„Fostul ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu, fostul director al Microsoft România Călin Tatomir și oamenii de afaceri Claudiu Florică și Dinu Pescariu au fost trimiși în judecată de procurorii anticorupție, în dosarul «Microsoft 2», privind vânzarea de licențe Microsoft, în care prejudiciul depășește 51 de milioane de euro”, a anunțat ieri DNA, potrivit agenției News.ro.

Modificările legilor justiției sunt în atenția societății civile. Aceeași agenție News.ro relatează despre o întâlnire a șefului statului cu ong-urile: „Reprezentanții societății civile, care s-au întâlnit, miercuri, la Palatul Cotroceni, cu consilieri prezidențiali, consideră că imparțialitatea și credibilitatea CCR ”sunt afectate serios de o serie de decizii luate în ultima perioadă” de această instituție, iar modificările la legile Justiției «pot pune în pericol independența justiției și eficiența mecanismelor din domeniul luptei anticorupție.În cadrul întâlnirii, au fost abordate demersurile recente privind schimbarea cadrului legislativ al sistemului de justiție, reprezentanții societății civile subliniind că» schimbările anunțate pot pune în pericol independența justiției și eficiența mecanismelor din domeniul luptei anticorupție”.

Azi, potrivit Mediafax, „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii urmează discute și să dea un aviz consultative pe proiectul privind modificarea legilor Justiției, documentul aflându-se pe ordinea de zi a ședinței”.

După o serie de știri bune despre economia României, iată că din mediul bancar vine o informație mai puțin bună, utilă celor care vor un credit bancar.

„Dobânzile la lei pe piața inter­bancară au accelerat ieri pentru a treia zi consecutiv, iar indi­catorul Robor la trei luni, de care depind creditele celor mai mulți dintre români, a ajuns la 1,25%, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. Ascensiunea Robor din ultimele zile a fost determinată de diminuarea temporară a lichidității din piața interbancară, dar și de anticipațiile inflaționiste și de înăsprire a politicii monetare a BNR, consideră analiștii”, notează Mediafax.

Criticat de unii analiști și jurnaliști din Republica Moldova, proiectul de lege privind acordarea cetățeniei persoanelor străine a fost aprobat de guvernul de la Chișinău.

„Cetățenia Republicii Moldova poate fi acordată la cererea cetățeanului străin sau apatridului care cunoaște și respectă prevederile Constituției, are o bună reputație economică și financiară, și care nu prezintă pericol sau risc pentru ordinea publică și securitatea statului, adaugă portalul. Pentru a primi cetățenie, valoarea minimă a contribuției nerambursabile la Fondul de investiții publice pentru dezvoltare durabilă constituie echivalentul a 100.000 de euro, iar valoarea minimă a investiției, în cel puțin unul din domeniile de dezvoltare strategică a Republicii Moldova, constituie echivalentul a 250.000 de euro”, scrie News.ro.

Republica Moldova are nevoie de bani și de investiții. Rămâne de văzut cine vor fi milionarii planetei care vor cere cetățenia moldovenească.

În finalul Revistei, un anunț care ar putea fi începutul unor acorduri militare care să aducă pace pe planetă.

„Președintele Vladimir Putin a anunțat miercuri distrugerea de către Rusia a ultimelor sale stocuri de arme chimice, cu trei ani înainte de termen”, relatează Reuters și AFP, citată de Agerpres.

„Arsenalul de arme chimice al Rusiei a fost distrus în complexul de distrugere a armelor chimice din Kizner, în Republica Udmurtia, a precizat OIAC. Acesta este ultimul dintre cele șapte complexuri de distrugere a armelor chimice din Rusia aflat încă în funcțiune, restul de șase fiind închise între 2005 și 2015”, mai scrie Agerpres.

Seară frumoasă!