Fuga după bani

Marți a avut loc întâlnirea ministrului justiției, Tudorel Toader, cu liderii sindicali din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP). Agerpres consemnează o declarație a ministrului Toader acordată presei imediat după această întâlnire: „Eu, personal, voi coordona Administrația Națională a Penitenciarelor și toate penitenciarele. Nu înseamnă că mă substitui eu directorilor de penitenciare. Înseamnă că de la nivelul Ministerului Justiției, eu, personal, mă voi ocupa direct de ANP, pentru ca eu, pe de o parte, să fiu într-o directă legătură cu directorii și conducerile penitenciarelor, să nu se interpună nimeni, iar dânșii să discute orice problemă cu mine personal”.

Potrivit News.ro: „Sorin Dumitrașcu, lider de sindicat în Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), a declarat la finalul discuțiilor cu ministrul justiției, că acesta ar fi promis că până joi va avea loc o întâlnire comună între ministru, premier și sindicatele din penitenciare, pentru a discuta despre acordarea sporului de 15 la sută pentru angajații din penitenciare, susținând că astfel „ar putea fi o problemă rezolvată”.

Dumitrașcu a adăugat, scrie News.ro, că: „sindicatele nu au primit răspuns mulțumitor din partea ministrului referitor la condițiile de lucru din penitenciare și că în continuare lipsește un plan de investiții pentru îmbunătățirea acestora”.

Ministrul justiției, Tudorel Toader, ia niște măsuri care ar putea schimba situația din penitenciare. News.ro arată că, la finalul întâlnirii cu sindicatele angajaților din penitenciare, „ministrul Toader a declarat, marți, că va propune, prin modificarea statutului funcționarilor publici cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), ca directorii de penitenciare să nu mai aibă mandat de conducere pe perioadă nedeterminată, ci pe patru ani, susținând că ar trebui lăsată și altor angajați posibilitatea de a ocupa funcții de conducere”.

De asemenea, ministrul justiției, a mai declarat, potrivit News.ro că: „pe lângă cei peste 12.000 de salariați din sistemul penitenciar, vor mai fi ocupate cele 1.020 de posturi scoase la concurs înaintea emiterii Ordonanței de Urgență care a blocat angajările pe posturile din administrația publică, cărora li se adaugă și aproximativ 340 de absolvenți ai școlilor de penitenciare”.

„Ministrul Toader a susținut că, dacă situația o va cere, Ministerul Justiției va înainta un memorandum Guvernului pentru a solicita aprobarea scoaterii la concurs a altor posturi”, mai scrie News.ro.

Cea mai comentată știre de pe posturile tv rămâne majorarea accizelor la combustibili, care ar putea determina o majorare a prețurilor la pompă a carburanților.

„Accizele la carburanți vor reveni la nivelul din anul 2016, când conțineau și acea supraacciza de 7 eurocenți pe litru, potrivit unui proiect de act normativ de modificare a Codului Fiscal. Noile prețuri pentru carburanții comercializați în România vor fi valabile de la 1 septembrie 2017. Accizele vor crește cu 22% pentru benzină și cu 14% pentru motorină, potrivit noilor niveluri din proiectul de act normative”, scrie azi Economica.net.

Majorarea accizelor la carburanți ar putea oferi comercianților prilejul unor scumpiri în lanț a produselor alimentare.

Capital scrie astăzi despre măsurile pe care Guvernul le-ar putea lua împotriva băncilor care își ascund profitul.

„Ministrul de Finanțe, Ionuț Mișa, a trecut deja la războiul împotriva băncilor: Instituțiile bancare nu mai pot deduce creanțele vândute decât într-o proporție de maximum 30%, conform proiectului de Ordonanță pentru modificarea Codului Fiscal. Astfel, de exemplu, la calculul rezultatului fiscal pentru o creanță care a fost înstrăinată la o valoare de 1500 lei față valoarea nominală de 10.000 lei, cheltuiala reprezentând valoarea acestei creanțe va fi deductibilă în limita a 4500 lei, se menționează în nota de fundamentare a actului normativ de modificare a Codului fiscal, proiect lansat în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor Publice”, notează Capital.

Amintim că săptămâna trecută, „Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a declarat că 27 de bănci au evitat plata impozitului pe profit în ultimii cinci ani și le-a transmis acestor bănci că Fiscul „cunoaște aceste operațiuni și nu le mai tolerează” pentru că „România nu este o țară de mâna a treia”, mai notează Capital.

Integrarea romilor nu este doar o problemă a României care cheltuie anual sume importante cu ajutoarele sociale, ci și a Europei. Din păcate România nu știe să absoarbă banii europeni pentru integrarea comunităților de romi.

„Germania încearcă să profite de miliardele de euro oferite de UE pentru comunitățile de romi din România și Bulgaria susținând că cele două țări nu utilizează acești bani, scrie ziarul britanic Express într-un articol publicat marți în ediția sa online. Joachim Stamp, ministrul integrării din cel mai mare land al Germaniei, Renania de Nord-Westfalia, a considerat „extrem de deranjant” că cele două țări din Europa de Est refuză să utilizeze banii din Fondul Social European (FSE)”, notează azi Agerpres.

„Bulgariei, care are 750.000 de romi — sau 9,94% din populație — i s-a alocat o sumă în euro echivalentă cu 6,5 miliarde de lire sterline, potrivit ziarului britanic, în perioada 2014-2020, cu peste 4,6 miliarde provenind din FSE. România a primit pentru aceeași perioadă o sumă în euro echivalentă cu 20,7 miliarde de lire sterline, cu 14,4 miliarde de la FSE, pentru a-și ajuta populația de romi de peste 1,1 milioane de locuitori, reprezentând peste 5% din populația totală a țării. (…) Pe parcursul perioadei de finanțare anterioare, respectiv 2007-2013, România nu a reușit să utilizeze nici măcar o cincime din contribuția totală a UE de 17,8 miliarde de euro pentru a ajuta comunitatea romă, notează ziarul britanic”, mai scrie Agerpres.

Ineficiența autorităților de la București în absorbția fondurilor europene pentru comunitățile de romi oferă autorităților germane argumente pentru a cere ca aceste fonduri să fie utilizate de Germania și nu de țările pe teritoriul cărora trăiesc comunități mari de romi.

„State membre UE au început să trimită migranții care au ajuns în ultimele cinci luni în Europa – prin Grecia – înapoi în această țară, pentru ca cererile de azil să le fie evaluate de către autoritățile elene”, relatează The Associated Press, citată de Cotidianul. Această decizie a statelor UE va aglomera centrele de migranți din Grecia.

În finalul Revistei scriem despre exercițiile militare ale trupelor ruse din Transnistria. „Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană a organizat un nou exercițiu militar, de data aceasta sub pretextul prevenirii unor pretinse amenințări teroriste, la doar o zi după ce blindatele rusești au forțat Nistrul. „La exercițiile pentru combaterea terorismului au fost implicați 50 de militari și 10 unități de tehnică de război”, a informat postul rusesc de televiziune „Zvezda”, subordonat Ministerului rus al Apărării. Aceste acțiuni au fost organizate după ce unități de infanterie motorizată din componența Grupului Operațional de Trupe Ruse din Transnistria au desfășurat miercuri (n.n. 2 august) un exercițiu militar, în cadrul căruia blindatele rusești au forțat râul Nistru”, notează Adevărul.   

Seară frumoasă!