PMP nu vrea alegeri anticipate

În timp ce parlamentarii discută despre alegeri anticipate, premierul demis Ludovic Orban spune că alegerile locale din acest an vor avea loc pe 14 sau pe 21 iunie.

„Mandatele consiliilor locale și județene expiră la patru ani după depunerea jurământului, asta înseamnă a doua parte a lunii iunie. Ca atare, cel mai probabil, alegerile locale vor fi fie în 14, fie în 21 iunie, cel târziu pe 21 iunie”, a declarat, duminică seară, Orban într-o emisiune la B1 TV, scrie Agerpres.

Ludovic Orban a mai susținut că, în cel mai bun caz, alegerile parlamentare anticipate ar putea fi organizate în a doua decadă a lunii iunie.

„Referindu-se la alegerile parlamentare anticipate, acesta a spus că «depind în mare măsură de două elemente: viteza cu care se derulează calendarul care să permită, din punct de vedere constituțional, președintelui României să dizolve Parlamentul. Perioada minimă este de 60 de zile, începând de luni. Și depinde, de asemenea, de forma finală, pentru că PSD o să se repeadă pe ordonanța de urgență privitoare la alegerile parlamentare»”, notează Agerpres.

Liderul liberal a mai declarat, duminică seara, că PNL poate încheia înțelegeri locale cu alte partide astfel încât să bată „PSD peste tot unde este posibil”.

„În general, alături de noi au fost în perioada asta două partide, care au făcut opoziție cu noi, care ne-au sprijinit. Nu resping posibilitatea unor înțelegeri locale. Noi vom avea cercetări sociologice pe fiecare județ, pe fiecare municipiu reședință de județ și pe marea majoritate a localităților pentru a ști foarte clar agenda cetățenilor, care sunt principalele probleme care trebuie rezolvate. (…) Evident că testăm potențialii candidații pe care îi avem astfel încât să ieșim în competiția electorală cu cei mai buni candidați, candidații care se bucură de încrederea cea mai mare, care sunt percepuți, avem și un studiu de profil, corectitudine, spirit, manageriat pentru a stabili portretul robot și care beneficiază de cea mai mare încredere și cel mai mare potențial de creștere”, a spus Orban, mai notează Agerpres.

Și în timp ce liberalii se gândesc la o victorie, în viitoarele alegeri locale, PSD se pregătește de congres pentru a-și putea desemna viitoarea conducere.

Organizația PSD București a propus ca în ziua de 29 februarie să aibă loc congresul extraordinar în care urmează să fie aleasă o nouă conducere.

„Președintele PSD București, Gabriela Firea, a propus duminică, în cadrul Conferinței extraordinare a organizației, ca Marcel Ciolacu să fie susținut la congres pentru funcția de președinte. Tot ea a propus și ziua de 29 februarie pentru a se organiza congresul”, scrie Agerpres.

Presa mai notează că PMP a decis, oficial, că nu susține alegerile anticipate, dorite de președintele Klaus Iohannis și de liberali.

„Consiliul Executiv Național al Partidului Mișcarea Populară s-a întrunit în ședință de lucru la Parlamentul României. Am stabilit că nu susținem alegerile anticipate, fiind mai importantă stabilitatea țării și punerea în practică a unui program de guvernare care să prioritizeze marile investiții, atragerea de fonduri ale Uniunii Europene și dezvoltarea țării noastre”, a scris liderul deputaților PMP Marius Pașcan, duminică, pe Facebook, notează Cotidianul.

Ordonanța de urgență a Guvernului pe sănătate, care a fost adoptată în noaptea de dinaintea moțiunii de cenzură de către Guvernul Orban, ar putea fi contestată la Curtea Constituțională de Avocatul Poporului.

În ciuda acestui fapt, OUG pe sănătate a generat numeroase contestări din partea tuturor, fiind considerată extrem de periculoasă pentru soarta sistemului național public de sănătate.

„Trebuie să vedem ce modificări s-au făcut în proiectul inițial al OUG pe sănătate, căci, după câte am aflat, s-au făcut astfel de modificări chiar în timpul ședinței de guvern. Până nu vedem textul final, nu putem face nimic, dar eu am anunțat de mai multă vreme că sunt acolo niște aspecte care sunt extrem de îngrijorătoare cu privire la capacitatea sistemului public, în viitor, de a oferi servicii în sănătate. Or, pe noi, în această instituție, asta ne interesează, pentru că dreptul la sănătate este un drept fundamental. Statul trebuie să asigure servicii de sănătate pentru întreaga populație și atunci din perspectiva aceasta este analiza noastră și, probabil în câteva zile, vom decide cum anume procedăm. Problema nu este ce își pot permite oamenii care au bani, ci ce pot face cei care nu au acești bani. Pentru ei, statul trebuie să aibă servicii de sănătate și, mai ales, să nu existe o concurență neloială între sistemul privat și cel public. Asta este, de fapt, marea problemă!”, a declarat pentru Cotidianul, Avocatul Poporului, Renate Weber.

Accesul cetățenilor europeni la proteina animală ar putea fi restrânsă prin introducerea unei taxe suplimentare pe proteinele animale.

Potrivit ziarului Les Échos, citat de Evenimentul Zilei, „mai multe asociații ecologiste din Olanda, reunite în alianța «True Animal Protein Price Coalition» (TAPPC), au transmis Parlamentului European un studiu care prezintă avantajele economice și de mediu ale unei taxe suplimentare pe proteinele animale”.

„Propunerile lor au la bază mai multe cercetări recente. E vorba în, primul rând, de un studiu realizat în 2014 în SUA, în care se precizează că fermele zootehnice sunt responsabile pentru 20 la sută din emisiile de gaze cu efect de seră. În octombrie 2018, un alt studiu a estimat că producția de proteină ​​animală a reprezentat între 72 și 78% din emisiile totale de gaze cu efect de seră. Prin urmare, ca să apere planeta, ecologiștii olandezi s-au gândit că cea mai bună soluție ar fi să se impună o taxă piperată pentru a descuraja consumul de carne. Conform calculelor făcute de ei, prin această politică de mărire a prețurilor, consumul de carne de vită ar putea fi redus cu 67% până în 2030. În același interval de timp, consumul e estimat să se micșoreze cu 57% pentru carnea de porc și cu 30% pentru cea de pasăre”, mai notează Evenimentul Zilei.

Seară frumoasă!