Peste 2000 de morţi, după cutremurul din Maroc

După ce sâmbătă, Ministerul Apărării Naționale a anunțat că fragmente dintr-o dronă similară celor folosite de armata rusă au fost descoperite în apropiere de Plauru, județul Tulcea, însărcinatul cu afaceri interne al Ambasadei Federației Ruse la București a fost convocat la MAE.

„Secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a transmis protestul părții române față de violarea spațiului aerian al României urmare identificării pe teritoriul țării noastre, în proximitatea frontierei cu Ucraina, a unor fragmente de dronă, similare cu cele utilizate de forțele ruse în cadrul agresiunii împotriva Ucrainei”, a anunțat MAE duminică, scrie News.ro.

„Secretarul de stat Iulian Fota a solicitat ferm părții ruse să înceteze acțiunile la adresa populației și a infrastructurii ucrainene, inclusiv a celor care ar amenința în orice fel siguranța și securitatea cetățenilor români din regiune”, notează News.ro.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că România dorește să ceară despăgubiri pentru pierderile transportatorilor, din cauză că țara noastră nu a intrat în Schengen, menționând că impactul financiar pentru acest lucru este de 2% din PIB.

„Am avut o discuție zilele trecute cu comisarul european Adina Vălean și am spus că noi am băgat foarte mulți bani, de exemplu, în întreținerea drumurilor naționale din zona respectivă. Dacă mergeți acum pe DN2 spre Suceava, Siret, pe lângă Bacău, Focșani, o să vedeți că e TIR lângă TIR, de Ucraina, ceea a dus totuși la o degradare a acestei rețele și am cerut bani. Per total, am trimis aceste cereri, nu doar pe rutier, ci și pe CFR, pe naval – două miliarde de euro”, a declarat Sorin Grindeanu, duminică, scrie News.ro.

„Am cerut colegilor mei și până mâine la prânz să îmi prezinte o situație și voi cere și aceste sume sau statul român cred că ar fi bine să le ceară legate de costurile pe care le-au avut transportatorii pentru că nu am intrat în Schengen. Înțeleg că au fost niște deștepți în trecut, care au fost miniștri ai Finanțelor și apoi prim-miniștri și apoi s-au angajat la niște ținte de deficit pe care greu poți să le atingi, asta fiind într-o perioadă de pandemie. Suntem singura țară în acea procedură de deficit excesiv la nivel de UE. Omul critică, dar el e responsabil. La Cîțu mă refer. A venit peste noi și conflictul din Ucraina. Nu poți să compari costurile pe care România le are fiind la graniță și având cea mai mare graniță cu Ucraina și impactul pe care acest război îl are asupra României și să încerci să rămâi în acele ținte de deficit. E absolut imposibil”, a afirmat ministrul Grindeanu, mai scrie News.ro.

„Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a dispus, din 1 septembrie, un control privind modul în care au fost obținute veniturile Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și legalitatea cheltuielilor efectuate de această formațiune politică”, a anunțat, vineri, președintele instituției, Toni Greblă, scrie Agerpres.

„El a declarat pentru AGERPRES că decizia controlului a fost luată în urma unor sesizări primite de AEP și a unor articole în presă despre activități ale AUR”, mai arată Agerpres.

„Dacă cheltuieile efectuate sunt în conformitate cu prevederile legii, este în regulă (…). Toate veniturile obținute pe căi nepermise de lege, toate cheltuielile efectuate în afara cadrului legal, pe de-o parte se confiscă și se aplică o amendă contravențională pentru fiecare încălcare a legii”, a mai spus Toni Greblă, notează Agerpres.

Agenția de rating Fitch a reconfirmat, vineri, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută, precum și perspectiva stabilă, informează sâmbătă Ministerul Finanțelor.

„Anunțul Fitch reprezintă o recunoaștere a eforturilor noastre continue pentru a controla deficitul bugetar, pentru a sprijini mediul de afaceri și pentru a promova o creștere economică sustenabilă. Încrederea agențiilor de rating ne oferă un cadru solid pentru a continua să dezvoltăm și să implementăm politici fiscale responsabile și proiecte de infrastructură care să sprijine creșterea pe termen lung. Prioritățile Ministerului Finanțelor rămân implementarea măsurilor care asigură consolidarea fiscal-bugetară și a celor necesare asigurării unei creșteri economice sustenabile a României. Suntem hotărâți să ne menținem pe calea reformelor și să continuăm să ne îmbunătățim ratingul și perspectiva economică în viitor”, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, scrie Agerpres.

România va beneficia de noi investiții pentru creșterea rezilienței și independenței energetice, în valoare de 1,4 miliarde euro prin REPowerEU.

„Le mulțumesc tuturor colaboratorilor care au contribuit la propunerea de ajustare a Planului Național de Redresare și Reziliență. A fost un efort de echipă, susținut și continuu. De asemenea, le mulțumesc atât reprezentanților Comisiei, cât și coordonatorilor de reforme și investiții pentru faptul că au înțeles că investițiile aflate în întârziere, care au risc de neimplementare în cei trei ani pe care îi mai avem la dispoziție pentru atragerea banilor prin PNRR, trebuie mutate în programele din Politica de Coeziune, pentru a beneficia de un orizont de implementare mai mare cu trei ani. În același timp, România va beneficia de noi investiții pentru creșterea rezilienței și independenței energetice, în valoare de 1,4 miliarde euro prin REPowerEU”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, notează Agerpres.

„O altă modificare vizează introducerea noului capitol REPowerEU, prin care România va beneficia de fonduri nerambursabile suplimentare în valoare de 1,4 miliarde euro. (…) Printre măsurile ce se regăsesc în capitolul REPowerEU enumerăm: utilizarea terenurilor neproductive aflate în proprietatea statului ca zone de accelerare pentru producția de energie din surse regenerabile, înființarea de ghișee unice de informare cu rolul de a oferi consiliere în vederea obținerii informațiilor pentru realizarea investițiilor de eficientizare energetică a clădirilor, dobândirea de noi competențe în domeniul energiei verzi prin cursuri de formare profesională, creștrea producției de energie verde, eficiența energetică la nivelul clădirilor rezidențiale și publice, digitalizarea și modernizarea rețelei naționale de transport a energiei electrice etc.”, mai scrie Agerpres.

Un cutremur puternic a lovit munții Atlas Înalți din Maroc, vineri seara (8 septembrie), provocând peste 2000 de victime.

„Centrul geofizic al Marocului a declarat că seismul a avut loc în zona Ighil din Înaltul Atlas, cu o magnitudine de 7,2. U.S. Geological Survey a stabilit magnitudinea cutremurului la 6,8 și a spus că a fost la o adâncime relativ mică de 18,5 km (11,5 mile). Cutremurul este cel mai mortal din Maroc, după ce un cutremur din 2004, lângă Al Hoceima, în nordul munților Rif, a ucis peste 600 de oameni”, relatează România liberă.

„Echipajele de ajutor se confruntă cu provocarea de a ajunge în cele mai grav afectate sate din Munții Atlas Înalți, o regiune montană accidentată unde așezările sunt adesea izolate și unde multe case s-au prăbușit. Bilanțul victimelor a crescut la 2.122 de morți și 2.421 de răniți. Daunele aduse patrimoniului cultural al Marocului au devenit mai evidente pe măsură ce media locală a raportat prăbușirea unei moschei din secolul al XII-lea, cu importanță istorică. Cutremurul a deteriorat, de asemenea, părți ale vechiului oraș Marrakech, un sit din Patrimoniul Mondial UNESCO”, mai arată România liberă.

Seară liniștită!