64 views
După ce sâmbătă, Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că fragmente dintr-o dronă similară celor folosite de armata rusă au fost descoperite în apropiere de Plauru, județul Tulcea, însărcinatul cu afaceri interne al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat la MAE.
„Secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a transmis protestul părţii române faţă de violarea spaţiului aerian al României urmare identificării pe teritoriul ţării noastre, în proximitatea frontierei cu Ucraina, a unor fragmente de dronă, similare cu cele utilizate de forţele ruse în cadrul agresiunii împotriva Ucrainei”, a anunţat MAE duminică, scrie News.ro.
„Secretarul de stat Iulian Fota a solicitat ferm părţii ruse să înceteze acţiunile la adresa populaţiei şi a infrastructurii ucrainene, inclusiv a celor care ar ameninţa în orice fel siguranţa şi securitatea cetăţenilor români din regiune”, notează News.ro.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat că România doreşte să ceară despăgubiri pentru pierderile transportatorilor, din cauză că ţara noastră nu a intrat în Schengen, menționând că impactul financiar pentru acest lucru este de 2% din PIB.
„Am avut o discuţie zilele trecute cu comisarul european Adina Vălean şi am spus că noi am băgat foarte mulţi bani, de exemplu, în întreţinerea drumurilor naţionale din zona respectivă. Dacă mergeţi acum pe DN2 spre Suceava, Siret, pe lângă Bacău, Focşani, o să vedeţi că e TIR lângă TIR, de Ucraina, ceea a dus totuşi la o degradare a acestei reţele şi am cerut bani. Per total, am trimis aceste cereri, nu doar pe rutier, ci şi pe CFR, pe naval – două miliarde de euro”, a declarat Sorin Grindeanu, duminică, scrie News.ro.
„Am cerut colegilor mei şi până mâine la prânz să îmi prezinte o situaţie şi voi cere şi aceste sume sau statul român cred că ar fi bine să le ceară legate de costurile pe care le-au avut transportatorii pentru că nu am intrat în Schengen. Înţeleg că au fost nişte deştepţi în trecut, care au fost miniştri ai Finanţelor şi apoi prim-miniştri şi apoi s-au angajat la nişte ţinte de deficit pe care greu poţi să le atingi, asta fiind într-o perioadă de pandemie. Suntem singura ţară în acea procedură de deficit excesiv la nivel de UE. Omul critică, dar el e responsabil. La Cîţu mă refer. A venit peste noi şi conflictul din Ucraina. Nu poţi să compari costurile pe care România le are fiind la graniţă şi având cea mai mare graniţă cu Ucraina şi impactul pe care acest război îl are asupra României şi să încerci să rămâi în acele ţinte de deficit. E absolut imposibil”, a afirmat ministrul Grindeanu, mai scrie News.ro.
„Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a dispus, din 1 septembrie, un control privind modul în care au fost obţinute veniturile Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR) şi legalitatea cheltuielilor efectuate de această formaţiune politică”, a anunţat, vineri, preşedintele instituţiei, Toni Greblă, scrie Agerpres.
„El a declarat pentru AGERPRES că decizia controlului a fost luată în urma unor sesizări primite de AEP şi a unor articole în presă despre activităţi ale AUR”, mai arată Agerpres.
„Dacă cheltuieile efectuate sunt în conformitate cu prevederile legii, este în regulă (…). Toate veniturile obţinute pe căi nepermise de lege, toate cheltuielile efectuate în afara cadrului legal, pe de-o parte se confiscă şi se aplică o amendă contravenţională pentru fiecare încălcare a legii”, a mai spus Toni Greblă, notează Agerpres.
Agenţia de rating Fitch a reconfirmat, vineri, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă, informează sâmbătă Ministerul Finanţelor.
„Anunţul Fitch reprezintă o recunoaştere a eforturilor noastre continue pentru a controla deficitul bugetar, pentru a sprijini mediul de afaceri şi pentru a promova o creştere economică sustenabilă. Încrederea agenţiilor de rating ne oferă un cadru solid pentru a continua să dezvoltăm şi să implementăm politici fiscale responsabile şi proiecte de infrastructură care să sprijine creşterea pe termen lung. Priorităţile Ministerului Finanţelor rămân implementarea măsurilor care asigură consolidarea fiscal-bugetară şi a celor necesare asigurării unei creşteri economice sustenabile a României. Suntem hotărâţi să ne menţinem pe calea reformelor şi să continuăm să ne îmbunătăţim ratingul şi perspectiva economică în viitor”, a declarat ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, scrie Agerpres.
România va beneficia de noi investiţii pentru creşterea rezilienţei şi independenţei energetice, în valoare de 1,4 miliarde euro prin REPowerEU.
„Le mulţumesc tuturor colaboratorilor care au contribuit la propunerea de ajustare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. A fost un efort de echipă, susţinut şi continuu. De asemenea, le mulţumesc atât reprezentanţilor Comisiei, cât şi coordonatorilor de reforme şi investiţii pentru faptul că au înţeles că investiţiile aflate în întârziere, care au risc de neimplementare în cei trei ani pe care îi mai avem la dispoziţie pentru atragerea banilor prin PNRR, trebuie mutate în programele din Politica de Coeziune, pentru a beneficia de un orizont de implementare mai mare cu trei ani. În acelaşi timp, România va beneficia de noi investiţii pentru creşterea rezilienţei şi independenţei energetice, în valoare de 1,4 miliarde euro prin REPowerEU”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, notează Agerpres.
„O altă modificare vizează introducerea noului capitol REPowerEU, prin care România va beneficia de fonduri nerambursabile suplimentare în valoare de 1,4 miliarde euro. (…) Printre măsurile ce se regăsesc în capitolul REPowerEU enumerăm: utilizarea terenurilor neproductive aflate în proprietatea statului ca zone de accelerare pentru producţia de energie din surse regenerabile, înfiinţarea de ghişee unice de informare cu rolul de a oferi consiliere în vederea obţinerii informaţiilor pentru realizarea investiţiilor de eficientizare energetică a clădirilor, dobândirea de noi competenţe în domeniul energiei verzi prin cursuri de formare profesională, creştrea producţiei de energie verde, eficienţa energetică la nivelul clădirilor rezidenţiale şi publice, digitalizarea şi modernizarea reţelei naţionale de transport a energiei electrice etc.”, mai scrie Agerpres.
Un cutremur puternic a lovit munții Atlas Înalți din Maroc, vineri seara (8 septembrie), provocând peste 2000 de victime.
„Centrul geofizic al Marocului a declarat că seismul a avut loc în zona Ighil din Înaltul Atlas, cu o magnitudine de 7,2. U.S. Geological Survey a stabilit magnitudinea cutremurului la 6,8 și a spus că a fost la o adâncime relativ mică de 18,5 km (11,5 mile). Cutremurul este cel mai mortal din Maroc, după ce un cutremur din 2004, lângă Al Hoceima, în nordul munților Rif, a ucis peste 600 de oameni”, relatează România liberă.
„Echipajele de ajutor se confruntă cu provocarea de a ajunge în cele mai grav afectate sate din Munții Atlas Înalți, o regiune montană accidentată unde așezările sunt adesea izolate și unde multe case s-au prăbușit. Bilanțul victimelor a crescut la 2.122 de morți și 2.421 de răniți. Daunele aduse patrimoniului cultural al Marocului au devenit mai evidente pe măsură ce media locală a raportat prăbușirea unei moschei din secolul al XII-lea, cu importanță istorică. Cutremurul a deteriorat, de asemenea, părți ale vechiului oraș Marrakech, un sit din Patrimoniul Mondial UNESCO”, mai arată România liberă.
Seară liniştită!
