Pensiile se majorează cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024

30 oct. 2023
Vizualizari: 475

Aderarea României la Spațiul Schengen devine un obiectiv tot mai îndepărtat pentru România, după ce și acțiunea europarlamentarului Eugen Tomac împotriva Austriei a fost respinsă de Tribunalul european. Europarlamentarul Eugen Tomac a transmis duminică, 29 octombrie, că a decis să facă recurs la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în cazul refuzului Consiliului JAI din decembrie 2022, de acceptare a României în Schengen.

„Tribunalul a respins ca «vădit inadmisibilă» acțiunea formulată de Eugen Tomac împotriva Consiliului UE față de decizia neacceptării României în spațiul Schengen. În acest context, europarlamentarul PMP Eugen Tomac a afirmat că «procesul împotriva Consiliului Uniunii Europene la CJUE nu s-a încheiat». El a precizat, într-o postare pe Facebook, că a cerut Guvernului «să intervină în calitate de reclamant privilegiat în acest proces istoric pentru România», dar a susținut că Executivul «nu a intervenit și nu m-a sprijinit cu absolut nimic»”, relatează Libertatea.

„Între 20 și 26 octombrie, 677 de persoane care făceau obiectul unor semnalări în Sistemul Informatic Schengen au fost găsite de polițiștii români și partenerii de pe teritoriul statelor membre Schengen. Dintre acestea 487 au fost localizate în România”, au anunțat, duminică, reprezentanții Poliției Române, scrie Gândul.

Deși România nu este membră Schengen, sistemul Informatic Schengen funcționează în România și ajută la depistarea persoanelor care au săvârșit infracțiuni pe teritoriul UE.

„Pe lângă cele 677 de persoane, oamenii legii au depistat și 68 de autovehicule și 40 de documente ce făceau obiectul unor semnalări introduse în Sistemul Informatic Schengen. Conform sursei citate, polițiștii din România au pus în aplicare 18 mandate europene de arestare, au depistat 83 de persoane semnalate de către statele membre ca având refuzul intrării sau șederii pe teritoriul Schengen, 230 de persoane care erau căutate în vederea participării la o procedură judiciară și 14 persoane care erau semnalate ca dispărute de partenerii din statele Schengen”, mai arată Gândul.

Premierul Ciolacu a vorbit, sâmbătă la târgul INDAGRA, despre pensiile românilor.

„La 1 ianuarie, pensiile toate se măresc cu 13,8%, conform legii. Noua lege a pensiilor va intra în vigoare cu 1 ianuarie. (…) Într-un fel, eu am devansat Legea pensiilor prin cererea de plată numărul 4, să încercăm să o finalizăm anul acesta, pentru că erau prea multe jaloane în cererea de plată numărul 4 și să nu mai pățim cum s-a întâmplat cu jalonul în cererea de plată numărul 3. Nu numai faptul că mai avem foarte puține jaloane de îndeplinit la cererea de plată numărul 3, am început să închidem foarte multe din cererea de plată numărul 4. Eu legea nu o pitesc, legea va merge în Parlamentul României, pentru că acolo se legiferează”, a precizat Ciolacu, scrie Agerpres.

„El a explicat că indexarea pensiilor cu 13,8% reprezintă indicele de inflație pe anul trecut. Totodată, premierul a estimat că noua lege a pensiilor va fi trecută prin Parlament până la sfârșitul lunii noiembrie și a subliniat că aceasta sunt prevede eliminarea unor inechități”, mai arată Agerpres.

Guvernul a aprobat, vineri, prelungirea cu 90 de zile a măsurii de limitare a adaosului comercial la unele alimente, incluzând și noi produse în această listă.

„Guvernul a prelungit programul de limitare a adaosului comercial la unele alimente de bază și adaugă noi produse în actuala listă. Valabilitatea programului a fost extinsă cu 90 de zile, respectiv până la data de 31 ianuarie 2024. Și au fost adăugate următoarele: carne tocată, usturoi, orez, bulion de roșii, cozonac, margarină, drojdie, smântână și bere. Sunt menținute, de asemenea, pe listă cele incluse inițial și cunoscute deja”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, într-o conferință de presă, scrie Agerpres.

Presa mai scrie azi că Guvernul Republicii Moldova a finalizat Planul de acțiuni pentru aderarea la UE.

„Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, care este și vicepremier, Nicu Popescu, a precizat că acest plan a fost aprobat de Guvernul Republicii Moldova la data de 27 octombrie 2023. Planul conține 1200 de acțiuni concrete, în cadrul a 33 de capitole corespunzătoare legislației UE. Este vorba de acțiuni pe care Republica Moldova și-a eșalonat că le va îndeplini în perioada anilor 2024-2027. Proiectul elaborat de Executivul de la Chișinău precizează că aceste acțiuni nu vor «transpune nemijlocit» legislația UE în legislația națională a Republicii Moldova dar vor «alinia» legislația internă a Republicii Moldova la acquis-ul UE. La data de 8 noiembrie 2023, Comisia Europeană ar urma să prezinte un raport asupra situației Republicii Moldova, în calitate de stat candidat la admiterea în UE”, relatează România liberă.

„Noul premier slovac Robert Fico le-a spus liderilor europeni la summitul UE că ajutorul european suplimentar de 50 de miliarde de euro destinat Ucrainei trebuie să includă garanții că fondurile nu vor fi deturnate”, relatează vineri Reuters, citat de RFI.

„Ucraina se numără printre cele mai corupte țări ale lumii și noi condiționăm acest sprijin financiar excesiv de garanții că banii europeni (inclusiv cei slovaci) nu vor fi delapidați”, a subliniat Fico, într-o declarație emisă de biroul său, scrie RFI.

„Fico a mai cerut ca o parte din orice nou ajutor financiar european pentru Ucraina să fie direcționat către refacerea infrastructurii Slovaciei de-a lungul frontierei sale cu Ucraina. Pe de altă parte, noul premier slovac s-a declarat de acord să susțină creșterea contribuției Slovaciei cu 400 de milioane de euro pentru perioada rămasă din actualul cadru financiar multianual al UE pe șapte ani care se încheie în 2027. El a precizat însă că nu va susține reducerea fondurilor europene pentru politica agricolă comună, și a apreciat că orice creștere a bugetului UE trebuie să urmărească creșterea competitivității și combaterea migrației ilegale”, mai scrie RFI.

 Seară liniștită!

 

Pensiile se majorează cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024 was last modified: octombrie 30th, 2023 by Claudiu Pamuc
Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: