Măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare provoacă tensiuni în coaliţie

Deschidem Revista, în această seară, cu motivarea deciziei prin care CCR a admis parțial sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind pensiile speciale – document care fost luni publicat pe site-ul CCR.

„Printre altele, judecătorii Curții precizează că nu pot fi făcute modificări ale spectrului remodelării elementelor definitorii ale dreptului la pensie deja exercitat și anume pensie aflată în plată, deoarece acest lucru «afectează integritatea și substanța acestuia și pune sub semnul îndoielii încrederea cetățeanului în stat și în activitatea de legiferare»”, se arată în motivarea deciziei CCR, scrie News.ro.

Magistrații CCR arată, în motivare, faptul că statul poate decide să aleagă ce tip sau cuantum de beneficii acordă, în condițiile în care respectă principiul nediscriminării.

„Opțiunea legiuitorului în sensul impunerii unei sarcini fiscale asupra unui venit, acordat cu titlu de compensație, cu privire la care are libertatea de a-l modifica sau chiar elimina, în funcție de politica statului în domeniul asigurărilor sociale, se plasează în marja proprie de apreciere, atât timp cât impunerea fiscală vizează toate categoriile de pensii de serviciu și de pensii militare. Astfel, persoanelor aflate în aceeași situație juridică, respectiv beneficiarii de venituri din pensii și/sau indemnizații pentru limită de vârstă acordate în baza unor legi sau statute speciale, li se aplică același tratament juridic sub aspectul modului de fiscalizare a venitului, cu respectarea dispozițiilor art. 56 alin. (2) din Constituție referitoare la justa așezare a sarcinilor fiscale. Curtea reiterează că statul este liber să decidă cu privire la aplicarea oricărui regim de securitate socială sau să aleagă tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acordă în oricare dintre aceste regimuri. Singura condiție impusă statului este aceea de a respecta principiul nediscriminării, fiind absolut necesar ca măsura de reformare a regimului fiscal privind pensiile obținute în baza unor legi sau statute speciale să fie aplicabilă tuturor categoriilor de beneficiari ai unor astfel de pensii, fără distincție”, explică judecătorii Curții, în motivare, mai notează News.ro.

Ordonanța de urgență a Guvernului Ciolacu, prin care se desființează 200.000 de posturi de bugetari, provoacă nemulțumiri în justiție. Consiliul Superior al Magistraturii avertizează că întregul sistem de justiție riscă să fie destabilizat.

„Având în vedere informațiile apărute în spațiul public referitoare la proiectul Ordonanței de urgență privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că unele propuneri cuprinse în acest proiect de act normativ pot genera disfuncționalități majore în activitatea sistemului judiciar, fiind necesar să se prevadă expres că acestea nu se aplică în cazul instituțiilor din sistemul judiciar”, se arată într-un comunicat al CSM, citat de Cotidianul.

„Reamintim că, la nivelul instanțelor judecătorești sunt vacante în prezent 1127 posturi de judecător, dintr-un total de 5065 posturi, iar la nivelul parchetelor sunt vacante 903 posturi de procuror, dintr-un total de 3040 posturi. Prin urmare, la nivelul sistemului judiciar sunt vacante 22,25% din posturile de judecător și 29,70% din posturile de procuror. Astfel, adoptarea măsurilor preconizate va duce la desființarea unor instanțe sau parchete, care astăzi funcționează exclusiv prin delegarea unor judecători sau procurori, în timp ce altele vor funcționa doar cu unul sau doi judecători ori procurori, fiind imposibilă asigurarea activității acestora cu respectarea tuturor exigențelor impuse de lege (celeritatea, repartizarea aleatorie etc.). Un alt efect al desființării («anulării») posturilor vacante de la nivelul instanțelor și parchetelor va fi imposibilitatea repartizării mai multor generații de auditori de justiție de la Institutul Național al Magistraturii, care în prezent urmează deja cursurile de formare inițială specifice. În mod similar, «anularea» posturilor vacante de grefieri din cadrul instanțelor și parchetelor va bloca repartizarea cursanților actuali ai Școlii Naționale de Grefieri. În egală măsură, la nivelul sistemului judiciar nu va mai fi posibilă organizarea concursurilor de promovare efectivă la instanțele și parchetele superioare, fiind blocată ascensiunea firească în carieră a magistraților”, se mai arată în comunicatul CSM, scrie Cotidianul.

Măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare provoacă tensiuni în coaliție. Într-un interviu acordat luni seară, lui Ion Cristoiu, la Aleph News, Premierul Marcel Ciolacu spune că va demisiona dacă PNL nu susține pachetul propus de reforme și de eliminare a facilităților fiscale.

„Nu își asumă (n.r. – PNL), eu mi-am pus mandatul pe masă și să revină ei, să conducă singuri. Unii sunt de stânga, alții sunt de dreapta. Vasele comunicante ale PSD-ului și PNL-ului sunt cu totul altele. Dacă nu înțeleg, eu îmi pun mandatul pe masă și ne întoarcem la români”, a declarat premierul Ciolacu, potrivit Digi24, scrie Libertatea.

„România va avea un deficit de 6,2% din PIB în acest an și va pierde fondurile UE dacă nu adoptă măsuri urgente”, a mai spus Premierul, notează Libertatea.

„Nu caut vinovați, dar am și eu răbdarea mea, cum e și corect. Nu voi accepta ipocrizia. Nu caut vinovați, căutăm soluții împreună. Eu nu vin cu taxe noi. În schimb, cu echitate fiscală voi veni. S-a dus perioada când ori la Guvern, ori la Parlament veneau anumite excepții”, a mai subliniat Premierul Ciolacu, arată Libertatea.

Presa readuce, azi, în atenția opiniei publice dispariția minorei Alexandra Măceșanu.

„Patru polițiști din județul Olt au fost trimiși în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova pentru abuz în serviciu, fiind acuzați că au tergiversat dispunerea măsurilor corespunzătoare în cazul dispariției minorei Alexandra Măceșanu, în urmă cu patru ani”, scrie România liberă.

„Procurorii susțin că dacă lucrătorii de poliție față de care s-a dispus trimiterea în judecată ar fi efectuat cu celeritate demersurile necesare pentru a stabili împrejurările dispariției minorei, pentru a evalua situața descrisă în sesizări, ar fi verificat și valorificat variantele de anchetă care rezultau din informațiile existente, ar fi controlat și îndrumat ierarhic, în mod efectiv și eficient, activitatea echipelor operative, precum și dacă ar fi întocmit de îndată dosar de urmărire penală care să le permită obținerea unor mijloace specifice de probă (măsuri de supraveghere tehnică), ar fi conferit șanse efective de salvare a minorei, întârzierea de peste 14 ore în efectuarea acestor activități conducând în final la identificarea tardivă a victimei, decedată la domiciliul autorului infracțiunilor comise împotriva sa”, mai arată România liberă.

Seară liniștită!