144 views
Măsurile fiscale anunţate de Premier sunt subiectul declaraţiilor de presă din ultimele zile, atât ale politicienilor din opoziţie, cât şi a celor aflaţi la putere.
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, îl avertizează pe ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, că măsurile fiscale anunţate de Guvern pot duce la închiderea unor instituţii de cultură, potrivit unui document obţinut de News.ro.
„Reţeaua de infrastructură culturală publică a fost diminuată sistematic din 1990. Numărul bibliotecilor publice, a scăzut de la 4.458 în 1990, la 1.962 de biblioteci publice în anul 2021. Similar numărul aşezămintelor culturale din mediul rural a scăzut de la 7.110 clădiri cu funcţie de cămin cultural în 1990 la 4.984 de clădiri funcţionale în 2020.. Astfel, dintre cele 469 de instituţii publice de cultură cu personalitate juridică care îşi desfăşoară activitatea în prezent, peste 61% vor fi desfiinţate prin aplicarea acestor măsuri”, arată ministrul Raluca Turcan, în documentul transmis către Marcel Boloş şi Premierul Marcel Ciolacu, obţinut de News.ro.
Turcan mai spune că măsurile fiscale avute în vedere de către Guvern prin ordonanţa de urgenţă vor avea consecinţe grave asupra sectorului public cultural: „Prin prezenta adresă vă informăm asupra consecinţelor grave pe care le va avea implementarea prevederilor documentului de lucru privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, asupra sectorului public cultural, fiind create permisele intrării în colaps a acestuia cu toate consecinţele negative aferente asupra celorlalte sectoare, fiind afectat, totodată Dreptul de acces la cultură, reglementat prin Constituţia României”, mai notează News.ro.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că nicio măsură de ajustare fiscală preconizată de Guvern nu va afecta activitatea de tineret sau pe cea culturală.
„Cred că sunt trei lucruri diferite. O dată, vorbim de o reformă în administraţie (…), vorbim de nişte măsuri de ajustare fiscală necesare României pentru a depăşi acest sfârşit de an (…) şi a ne încadra în anumite deficite financiare. Vom încerca, prin dialog cu Uniunea Europeană, pentru că e un parteneriat între statele membre şi Comisia Europeană, (…) e normal că lucrurile pe care l-am semnat acum doi ani şi reprezentau priorităţile Comisiei, Uniunii Europene, a României, acum doi ani, ele s-au modificat. Şi mai este o abordare, cea care priveşte măsurile de combatere a evaziunii fiscale, România fiind una dintre ţările cu cea mai mare evaziune fiscală, fiind lipsa, în primul şi în primul rând, a digitalizării ANAF-ului. Eu vă întreb altceva: cum a fost posibil ca cel mai mare program al României postdecembriste, PNRR, să nu aibă niciun euro alocat pentru tineret? Cum a fost posibil ca în PNRR foştii guvernanţi să nu treacă niciun program şi nicio reformă pentru tineret? Ce vă pot eu asigura: o să încercăm la această negociere cu Comisia Europeană, care este până pe 31 august, să prindem anumite proiecte pentru tineret şi să remediem acest lucru. Şi ce vă pot promite foarte clar, că nicio măsură de ajustare fiscală nu va afecta activitatea de tineret sau culturală”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, scrie Cotidianul.
„Nu putem să avem cei mai mulţi ordonatori de credite din lume. Este inacceptabil aşa ceva. Nu poţi. Fiecare bibliotecă din România, fiecare teatru, mai mic sau mai mare, fiecare agenţie mai mică sau mai mare, toţi suntem ordonatori de credite. Rolul unui director de teatru e să conducă activitatea culturală. Rolul unui şef de agenţie pentru tineret este să conducă activitatea tineretului, nu să aibă în subordine o structură cu servicii suport cât Teatrul Naţional, un teatru de provincie. Confundăm lucrurile. Iar pe urmă venim şi spunem: «domnule, directorul de la Teatrul Naţional trebuie să aibă acelaşi salariu cu mine, cu directorul de la teatrul din provincie». În ce lume trăim? (…) Un singur lucru am spus foarte clar. Eu nu mai doresc atâţia ordonatori de credite. Nu trebuie fiecare să facă achiziţii publice. Acelea se pot face centralizat la nivel de judeţ, de consiliul judeţean. Să cumperi un creion îţi trebuie director economic, îţi trebuie şef la juridic, îţi trebuie specialist în achiziţii, că nu e simplu, trebuie să faci caiete de sarcini. (…) Nu. Asta este infrastructură comunistă. Trăim în alte vremuri. Acele vremuri au fost depăşite. Nu atinge nimeni activitatea de cultură, de tineret. Cu adevărat, nu cred că statul român mai poate suporta o infrastructură atât de stufoasă”, a mai declarat Ciolacu, arată Cotidianul.
Consiliul Concurenței a făcut verificări în urma reducerii prețurilor la alimentele de bază. România liberă publică azi rezultatele acestor controale.
Preţurile medii ale alimentelor de bază vizate de ordonanţa privind plafonarea adaosurilor comerciale au scăzut cu până la 43% în prima săptămână din luna august comparativ cu luna iunie în marile reţele comerciale”, notează România liberă, potrivit datelor analizate de Consiliul Concurenţei.
„Pe măsură ce trece timpul, reducerile la alimente sunt mai răspândite, întrucât stocurile vechi, achiziţionate la preţuri mai mari se epuizează. Sunt convins că în perioada următoare va creşte numărul magazinelor în care vom vedea reduceri ale preţurilor alimentelor de bază”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, mai scrie România liberă.
Războiul a ajuns la doar câţiva km de graniţele României. Rusia a atacat porturile dunărene Reni şi Ismail, din sudul Ucrainei.
„Forțele aeriene ucrainene au declarat miercuri că un grup mare de drone rusești a atacat infrastrucruta portuară ucraineană de la Dunăre, în apropiere de granița cu România”, scrie The Guardian, citat de Libertatea.
„Martorii din zonă au scris pe rețelele de socializare că au auzit tiruri ale sistemelor de apărare aeriană în zona din apropierea a două porturi dunărene- Ismail și Reni. Guvernatorul regiunii sudice Odesa, Oleg Kiper, le-a cerut locuitorilor din districtul Ismail să se pună la adăpost în jurul orei 1:30 și a anulat alerta de raid aerian o oră mai târziu. Ca urmare a loviturilor rusești, au fost avariate instalațiile de depozitare și silozurile de cereale într-unul dintre porturile de pe Dunăre. Incendiile rezultate au fost stinse de salvatorii ucraineni”, relatează Libertatea.
Ministrul de externe român a condamnat noile atacuri rusești asupra porturilor ucrainene Reni și Ismail de pe Dunăre, într-o postare pe Twitter.
„Condamn cu fermitate continuarea atacurilor RU asupra oamenilor nevinovați, infrastructurii civile, inclusiv silozurile de cereale din porturile #Reni & #Ismail. Prin aceste încălcări flagrante ale dreptului intl RU continuă să pună în pericol securitatea alimentară & siguranța navigației în Marea Neagră”, se arată în postare, scrie Libertatea, citând G4Media.
România înregistrează, în trimestrul al doilea din acest an, una dintre cele mai mari creşteri economice din Europa, potrivit Eurostat.
„«Economia UE a crescut cu 0,5% şi a zonei euro cu 0,6% în trimestrul doi din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, iar Irlanda şi România au raportat cel mai semnificativ avans», arată datele preliminare publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat)”, scrie România liberă.
„În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cel mai semnificativ avans anual în perioada aprilie-iunie 2023 s-a înregistrat în Irlanda (2,8%), România (2,7%), Cipru şi Portugalia (ambele cu 2,3%), iar cel mai semnificativ declin în Estonia (minus 3%), Suedia (minus 2,4%), Ungaria (minus 2,3%) şi Polonia (minus 1,3%)”, mai arată România liberă.
Seară liniştită!
