Mai mult de jumătate dintre profesorii din învăţământul preuniversitar acceptă să se vaccineze

În așteptarea deschiderii școlilor, ne oprim asupra unor informații noi, care vin din învățământ. Profesorii par a fi mult mai bine informați în legătură cu noile vaccinuri și mult mai interesați să se vaccineze.

„Ministerul Educației a informat că, la nivelul învățământului preuniversitar, 50,3 % dintre angajați și-au declarat disponibilitatea de vaccinare. Este o creștere cu 5 procente față de datele oferite la jumătatea lunii ianuarie. Numărul angajaților din sistemul de învățământ care și-au declarat disponibilitatea de vaccinare, inclusiv cei deja vaccinați până astăzi, 1 februarie, este de 193.573 persoane”, a informat Ministerul Educației într-un comunicat, remis Libertatea.

„Pe 15 ianuarie, instituția condusă de Sorin Cîmpeanu anunța că vor să se vaccineze doar 45% dintre angajații din sistemul preuniversitar. Practic, în sistemul de învățământ universitar, este o creștere de 17 procente față de datele comunicate la jumătatea lunii ianuarie. Totodată, numărul angajaților din sistemul de educație deja vaccinați cel puțin cu prima doză este de 27.033, reprezentând 14% din angajații cu disponibilitate de vaccinare”, mai scrie Libertatea.

Asistența medicală în școli este o altă preocupare a Ministerului Sănătății.

„În unitățile de învățământ din România sunt încadrați doar 113 medici de medicină școlară precum și 268 de asistenți medicali”, a declarat, duminică seară, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, într-un interviu la un post de televiziune, scrie România Liberă.

„Toți acești medici de medicină școlară și toți acești asistenți medicali lucrează în prezent, sub formă de detașare, la Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) din fiecare județ”, a mai precizat ministrul Educației, mai notează România Liberă.

Revenind la situația din spitalele românești, ne oprim asupra unei declarații a fostului ministru al Sănătății, Nelu Tătaru. Acesta a declarat luni, în prima zi a sesiunii parlamentare, că a lăsat un raport, chiar în ziua în care a plecat din funcție, cu privire la situația din spitale, pentru viitorul ministru, Vlad Voiculescu.

„Nelu Tătaru afirmă că raportul arăta problemele și măsurile care trebuie luate în 237 de spitale publice, 59 private și 6 centre, care au fost evaluate. De asemenea, ministerul Sănătății, împreună cu ministerul Fondurilor Europene au pregătit o Ordonanță de Urgență pentru investiții în secțiile de ATI din fonduri europene”, relatează Radio Europa Liberă.

„Am pregătit o ordonanță a Guvernului Orban care stipula ca pe fonduri europene să fie refăcute instalațiile din spitale. Această ordonanță se afla pe masă pentru analizare. Ordonanța se află la nivelul ministerului Sănătății. Se aștepta avizarea de la cele 2 ministere: Sănătate și Fonduri Europene”, a declarat fostul ministru al Sănătății, mai arată Radio Europa Liberă.

Ministrul Sănătății a anunțat mai multe măsuri în sistemul sanitar, printre care și înființarea unui fond național pentru siguranța pacienților în spitale și schimbarea strategiei de vaccinare.

„În primul rând avem nevoie de câteva măsuri urgente în fiecare spital, pentru ca tragedii precum cea de la «Matei Balș», respectiv de la Piatra Neamț și din alte spitale din țară să nu se mai întâmple. Lucrăm deja cu IGSU la măsuri urgente care să vină să repare neregulile constatate deja, respectiv săptămâna viitoare, marți, vom avea un raport care să prezinte stadiul măsurilor luate (…) de la controalele din noiembrie 2020”, a spus ministrul Voiculescu într-o conferință de presă, semnalând faptul că a doua mare problemă este „ruptura de informare între spitale și pacienți, respectiv și aparținătorii acestora”, notează România Liberă.

Libertatea scrie despre efectele pandemiei asupra sănătății populației și semnalează creșterea consumului de alcool și de droguri, precum și creșterea cazurilor de anxietate și depresie.

„Pe lângă creșterea numărului de pacienți care se prezintă cu anxietate și depresie, medicii au observat și o creștere cu 40% a pacienților care s-au internat în urma unui abuz de droguri și / sau de alcool. O parte dintre cazuri, explică specialiștii, sunt reprezentate de persoane care au acumulat frustrări în perioada de restricții și au găsit în alcool și în droguri o defulare”, arată Libertatea.

„La un an de la debutul pandemiei de coronavirus putem spune că acest virus, prin contagiozitatea sa extremă, a declanșat în rândul populației o stare de anxietate manifestată prin apariția atacurilor de panică, a senzației de lipsă de aer, printr-o autoanaliză a stării de sănătate, prin apariția stărilor de neliniște interioară sau a insomniilor”, a declarat dr. Raluca Prepeliță, medic primar psihiatru și director medical la Socola, mai scrie Libertatea.

Presa mai scrie că Germania ar putea rezolva problema deficitului de vaccin apelând la furnizorii ruși și chinezi.

„Ministrul german al Sănătății Jens Spahn a declarat la finalul săptămânii trecute că nu există nici un obstacol în privința utilizării vaccinurilor anti-Covid produse de Rusia și China, dacă acestea primesc aprobarea UE”, scrie Deutsche Welle, citat de Știrile ProTV.

„Jens Spahn a sugerat că vaccinurile Sputnik V și Sinopharm ar putea fi utilizate în Europa, în condițiile în care țările de pe continent se confruntă cu un deficit de doze. (…) Rusia a anunțat vineri că ar putea furniza Uniunii Europene 100 milioane de doze de vaccin Sputnik V în al doilea trimestru al anului, suficiente pentru 50 de milioane de persoane. Rușii au depus deja o cerere de aprobare a serului la EMA. Declarația ministrului german privind posibila achiziționare a vaccinurilor din Rusia și China vine la câteva zile după ce acesta a admis că Germania se confruntă un deficit de doze, care ar putea dura până în aprilie”, mai arată Știrile ProTV.

Seară frumoasă!