550 views
Deschidem Revista din această seară cu soluţiile Guvernului Ciolacu pentru a putea atinge ţintele de deficit propuse în acest an. Printre acestea se află şi reducerea cheltuielilor bugetare. Prin noua Lege a salarizării, valoarea totală şi numărul sporurilor, pe care le primesc bugetarii, ar urma să scadă.
„Dacă până acum aveam plafon de 30% ca anvelopă de sporuri la nivel de instituţie, acum vor putea fi acordate maxim sporuri de până la 20% pentru angajaţi. Este unul dintre cele patru principii pe care Comisia Europeană le-a impus. Primul dintre ele este cel al ierarhizării. Suntem obligaţi să respectăm atât în interiorul familiilor ocupaţionale ierarhizare, dar şi între familiile ocupaţionale, iar nivelul maxim să fie 12, adică salariul preşedintelui. Nimeni nu poate depăşi salariul preşedintelui. Un alt principiu este cel legat de maximum 20% sporuri. Ne dorim să nu mai avem discrepanţele pe care le-am văzut, fiindcă adesea s-a discutat în mediul public de situaţii în care prin sporuri ajungem la anumite categorii să avem venituri mai mari decât veniturile unora dintre cei aflaţi pe un nivel de coeficient pe scară de ierarhizare mai sus. Şi atunci, fiindcă am avut o lege bună, Legea salarizării 153/2017, dar din păcate de foarte multe ori aplicarea a fost greşită, ne dorim ca în noua lege a salarizării să învăţăm din greşelile trecutului şi să venim cu o normă mai clară. Ne dorim să avem cât mai puţine sporuri”, a explicat ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu, la Digi 24, scrie Cotidianul.
„De asemenea, aceasta a menţionat că un alt principiu, cerut de Comisia Europeană, este grila pentru administraţia publică locală şi, nu în ultimul rând, ideea de a introduce performanţa şi «posibilitatea de a avea o parte fixă şi o parte variabilă a remuneraţiei prin care să premiezi performanţa»”, mai arată Cotidianul.
Adevărul scrie azi că propunerea înaintată de Nicolae Ciucă, privind reducerea cheltuielilor în instituțiile publice, ar fi fost fost agreată de liderii şi de liderii PSD, potrivit unor surse din Coaliție.
„O altă măsură agreată la nivel de Coaliție este tăierea a circa 200.000 de posturi de la stat, care în prezent sunt neocupate. Nu e făcută nicio economie în mod practic, dar e are loc tăierea din pretențiile instituțiile să le fie acordați mai mulți bani, în cazul în care ar vrea să facă angajări. O a treia măsură pe care există în consens la nivel de Coaliție este rămânerea la două cote de TVA: de 9% și 19%. Așadar, dispare cota de 5%. Un posibil consens e posibil să fie plata CASS pentru voucherele de vacanță, ceea ce ar mai duce la economii de peste 1 miliard de lei la bugetul de stat. O grupare din PNL dorea eliminarea acestor vouchere, după ce anterior liberalii voiau vouchere și la privat”, notează Adevărul.
„Cota de 10%, care este cea mai mică din UE și pentru care PNL s-a luptat să supraviețuiască nu poate să meargă pe termen lung cu peste 70 de facilități fiscale care sunt. O țintă de deficit până în 5% cu un plan de măsuri fiscale și un plan robust pe partea de cheltuieli ne-ar pune la adăpost de riscul cel mai mare pe care îl avem, de suspendare a fondurilor europene”, a declarat ministrul Marcel Boloș, arată Adevărul.
„Sunt mai multe etape de discuție pe care le avem pe zona de cheltuieli, pe zona de combatere a evaziunii fiscale, pe zona de facilități fiscale, pe zona de valorificare a resurselor statului”, a mai declarat ministrul Boloş, care a adăugat că „este exclus ca deficitul să depășească 5% din PIB, în condițiile în care în buget este prevăzută o țintă de 4,4%”, mai scrie Adevărul.
„Vești proaste pentru unii dintre condamnații care au scăpat de închisoare prin prescripție. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că toate cele peste 5.000 de decizii de încetare a proceselor penale ca urmare a intervenției prescripţiei date de instanțele din România după hotărârea CCR din 26 mai 2022 sunt contrare dreptului european, scriu jurnaliștii de la Ziare.com”, relatează azi Cotidianul.
„Judecătorii de la Luxemburg au hotârât că instanțele naționale nu sunt autorizate să aplice un standard național de protecție privind principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) în împrejurări precum cele aflate la originea prezentei proceduri preliminare”, mai scrie Cotidianul.
„O asemenea repunere în discuție ar avea astfel drept consecință agravarea riscului sistemic de impunitate pentru infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii care decurge din simpla lipsă a unor cauze de întrerupere a prescripției timp de aproape patru ani în România”, subliniază CJUE, arată Cotidianul.
Discursul Premierului maghiar, Viktor Orbán, la Tuşnad nu a rămas fără reacţie din partea MAE. Ministerul de Externe anunţă oficial, luni seară, că ambasadorul Ungariei la Bucureşti a fost convocat la sediul MAE.
„MAE precizează că ambasadorul Ungariei la Bucureşti a fost convocat astăzi, 24 iulie 2023, la sediul MAE, în contextul discursului susţinut sâmbătă, 22 iulie 2023, de prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, în cadrul Taberei de Vară de la Băile Tuşnad”, anunţa oficial, luni seară, MAE, într-un comunicat de presă, scrie News.ro.
Potrivit documentului, „partea română a reiterat faptul că, în cadrul dialogului diplomatic constant cu partea ungară, a făcut în mod repetat apel la reţinere în declaraţiile şi mesajele publice ale oficialilor ungari aflaţi în vizite private în România, inclusiv în perspectiva Taberei de Vară de la Băile Tuşnad de anul acesta”, mai arată News.ro.
„Ministerul belarus pentru situaţii de urgenţă finalizează înarmarea şi pregătirea militară a personalului său pentru a fi pregătit să ajute ministerele apărării şi internelor în cazul unui conflict armat, a declarat luni şeful ministerului pentru situaţii de urgenţă”, relatează Reuters, citată de News.ro.
„Deşi nu şi-a trimis propriile trupe în Ucraina, Lukaşenko a permis Moscovei să folosească teritoriul belarus pentru a lansa invazia sa la scară largă asupra Ucrainei în februarie 2022. De atunci, Belarus şi Rusia au desfăşurat mai multe exerciţii militare comune de antrenament, iar în iunie Lukaşenko a permis ca ţara sa să fie folosită ca bază pentru armele nucleare ale Moscovei, o acţiune condamnată pe scară largă de Occident. Lukaşenko s-a întâlnit frecvent şi cu preşedintele rus Vladimir Putin, ultima deplasare de două zile a Preşedintelui belarus la Moscova încheindu-se luni, unde cei doi lideri au vorbit despre «parteneriatul strategic»”, relatează News.ro.
Seară liniştită!
