Guvernul vrea să micşoreze sporurile bugetarilor

Deschidem Revista din această seară cu soluțiile Guvernului Ciolacu pentru a putea atinge țintele de deficit propuse în acest an. Printre acestea se află și reducerea cheltuielilor bugetare. Prin noua Lege a salarizării, valoarea totală și numărul sporurilor, pe care le primesc bugetarii, ar urma să scadă.

„Dacă până acum aveam plafon de 30% ca anvelopă de sporuri la nivel de instituție, acum vor putea fi acordate maxim sporuri de până la 20% pentru angajați. Este unul dintre cele patru principii pe care Comisia Europeană le-a impus. Primul dintre ele este cel al ierarhizării. Suntem obligați să respectăm atât în interiorul familiilor ocupaționale ierarhizare, dar și între familiile ocupaționale, iar nivelul maxim să fie 12, adică salariul președintelui. Nimeni nu poate depăși salariul președintelui. Un alt principiu este cel legat de maximum 20% sporuri. Ne dorim să nu mai avem discrepanțele pe care le-am văzut, fiindcă adesea s-a discutat în mediul public de situații în care prin sporuri ajungem la anumite categorii să avem venituri mai mari decât veniturile unora dintre cei aflați pe un nivel de coeficient pe scară de ierarhizare mai sus. Și atunci, fiindcă am avut o lege bună, Legea salarizării 153/2017, dar din păcate de foarte multe ori aplicarea a fost greșită, ne dorim ca în noua lege a salarizării să învățăm din greșelile trecutului și să venim cu o normă mai clară. Ne dorim să avem cât mai puține sporuri”, a explicat ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, la Digi 24, scrie Cotidianul.

„De asemenea, aceasta a menționat că un alt principiu, cerut de Comisia Europeană, este grila pentru administrația publică locală și, nu în ultimul rând, ideea de a introduce performanța și «posibilitatea de a avea o parte fixă și o parte variabilă a remunerației prin care să premiezi performanța»”, mai arată Cotidianul.

Adevărul scrie azi că propunerea înaintată de Nicolae Ciucă, privind reducerea cheltuielilor în instituțiile publice, ar fi fost fost agreată de liderii și de liderii PSD, potrivit unor surse din Coaliție.

„O altă măsură agreată la nivel de Coaliție este tăierea a circa 200.000 de posturi de la stat, care în prezent sunt neocupate. Nu e făcută nicio economie în mod practic, dar e are loc tăierea din pretențiile instituțiile să le fie acordați mai mulți bani, în cazul în care ar vrea să facă angajări. O a treia măsură pe care există în consens la nivel de Coaliție este rămânerea la două cote de TVA: de 9% și 19%. Așadar, dispare cota de 5%. Un posibil consens e posibil să fie plata CASS pentru voucherele de vacanță, ceea ce ar mai duce la economii de peste 1 miliard de lei la bugetul de stat. O grupare din PNL dorea eliminarea acestor vouchere, după ce anterior liberalii voiau vouchere și la privat”, notează Adevărul.

„Cota de 10%, care este cea mai mică din UE și pentru care PNL s-a luptat să supraviețuiască nu poate să meargă pe termen lung cu peste 70 de facilități fiscale care sunt. O țintă de deficit până în 5% cu un plan de măsuri fiscale și un plan robust pe partea de cheltuieli ne-ar pune la adăpost de riscul cel mai mare pe care îl avem, de suspendare a fondurilor europene”, a declarat ministrul Marcel Boloș, arată Adevărul.

„Sunt mai multe etape de discuție pe care le avem pe zona de cheltuieli, pe zona de combatere a evaziunii fiscale, pe zona de facilități fiscale, pe zona de valorificare a resurselor statului”, a mai declarat ministrul Boloș, care a adăugat că „este exclus ca deficitul să depășească 5% din PIB, în condițiile în care în buget este prevăzută o țintă de 4,4%”, mai scrie Adevărul.

„Vești proaste pentru unii dintre condamnații care au scăpat de închisoare prin prescripție. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că toate cele peste 5.000 de decizii de încetare a proceselor penale ca urmare a intervenției prescripției date de instanțele din România după hotărârea CCR din 26 mai 2022 sunt contrare dreptului european, scriu jurnaliștii de la Ziare.com”, relatează azi Cotidianul.

„Judecătorii de la Luxemburg au hotârât că instanțele naționale nu sunt autorizate să aplice un standard național de protecție privind principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) în împrejurări precum cele aflate la originea prezentei proceduri preliminare”, mai scrie Cotidianul.

„O asemenea repunere în discuție ar avea astfel drept consecință agravarea riscului sistemic de impunitate pentru infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii care decurge din simpla lipsă a unor cauze de întrerupere a prescripției timp de aproape patru ani în România”, subliniază CJUE, arată Cotidianul.

Discursul Premierului maghiar, Viktor Orbán, la Tușnad nu a rămas fără reacție din partea MAE. Ministerul de Externe anunță oficial, luni seară, că ambasadorul Ungariei la București a fost convocat la sediul MAE.

„MAE precizează că ambasadorul Ungariei la București a fost convocat astăzi, 24 iulie 2023, la sediul MAE, în contextul discursului susținut sâmbătă, 22 iulie 2023, de prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, în cadrul Taberei de Vară de la Băile Tușnad”, anunța oficial, luni seară, MAE, într-un comunicat de presă, scrie News.ro.

Potrivit documentului, „partea română a reiterat faptul că, în cadrul dialogului diplomatic constant cu partea ungară, a făcut în mod repetat apel la reținere în declarațiile și mesajele publice ale oficialilor ungari aflați în vizite private în România, inclusiv în perspectiva Taberei de Vară de la Băile Tușnad de anul acesta”, mai arată News.ro.

„Ministerul belarus pentru situații de urgență finalizează înarmarea și pregătirea militară a personalului său pentru a fi pregătit să ajute ministerele apărării și internelor în cazul unui conflict armat, a declarat luni șeful ministerului pentru situații de urgență”, relatează Reuters, citată de News.ro.

„Deși nu și-a trimis propriile trupe în Ucraina, Lukașenko a permis Moscovei să folosească teritoriul belarus pentru a lansa invazia sa la scară largă asupra Ucrainei în februarie 2022. De atunci, Belarus și Rusia au desfășurat mai multe exerciții militare comune de antrenament, iar în iunie Lukașenko a permis ca țara sa să fie folosită ca bază pentru armele nucleare ale Moscovei, o acțiune condamnată pe scară largă de Occident. Lukașenko s-a întâlnit frecvent și cu președintele rus Vladimir Putin, ultima deplasare de două zile a Președintelui belarus la Moscova încheindu-se luni, unde cei doi lideri au vorbit despre «parteneriatul strategic»”, relatează News.ro.

Seară liniștită!