Guvernul Orban şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru modificarea legii alegerilor locale

Aprobarea în Parlament a legii prin care pensiile speciale sunt eliminate a determinat o serie de reacții din partea magistraților. ICCJ a decis să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu legea de eliminare a pensiilor speciale, precizând că sesizarea vizează „actul normativ în întregime”.

News.ro  prezintă argumentele ICCJ, care au stat la baza sesizării CCR:

„- Încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituția României, în componența sa referitoare la calitatea legii, în special prin faptul că procedura parlamentară s-a derulat cu încălcarea art. 65 alin. (2) lit. j) și art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție – ordinea sesizării Camerelor Parlamentului în ceea ce privește reglementarea unor aspecte ținând de autoritatea judecătorească, omisiunea aprobării unei modificări a statutului deputaților și senatorilor în ședința comună a celor două Camere, încălcarea principiului bicameralismului, caracterul incoerent și lipsit de previzibilitate al procesului legislativ, caracterul lacunar și vidul legislativ creat, în condițiile în care același proiect de lege face referire la reglementarea în termen de 6 luni a unor scheme de pensii ocupaționale, discrepanța dintre intenția legiuitorului și realitatea reglementării, deficiențe privind activitatea de documentare și nerespectarea jurisprudenței Curții Constituționale;

 – Încalcă principiul independenței judecătorilor, consacrat de art. 124 alin. (3) din Constituție, și afectarea statutului constituțional al procurorilor, reglementat prin art. 132 alin. (1) din Constituție, cu referire la art. 1 alin. (3) din Constituție, în special prin nesocotirea aspectelor statuate în jurisprudența Curții Constituționale (Decizia CCR nr. 20/2000, Decizia CCR nr. 873/2010), jurisprudența de Justiție a Uniunii Europene (Hotărârile CJUE in cauzele C-262188, C-64116, prevederile Directivei 200615410E), precum și documente internaționale adoptate de către ONU, Consiliul Europei, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, Conferința Președinților de Instanțe Supreme din Europa Centrală și de Est și neluarea în considerare a regimului de incompatibilități și interdicții prevăzut de lege pentru aceste categorii profesionale;

– Încalcă prevederile art. 147 din Constituție, care consacră caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, în special Deciziile nr. 20/2000 și nr. 873/2010;

– Încalcă principiul nediscriminării, examinat prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1), coroborat cu art. 125, art. 126 alin. (1), art. 131 și art. 132 din Constituție, în special prin introducerea unui element de discriminare în cadrul corpului magistraților, între magistrații civili și cei militari, introduce un element de discriminare în cadrul familiei ocupaționale care are printre atribuții protejarea ordinii publice și nesocotește cele statuate prin decizii anterioare pe această temă ale Curții Constituționale”.

La rândul său, CSM apreciază că eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraților „este de o gravitate deosebită și lezează fundamental independența justiției”.

„Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă îngrijorarea și dezacordul față de adoptarea de către Camera Deputaților, în ședința din data de 28 ianuarie, a legii prin care este eliminată pensia de serviciu a judecătorilor și procurorilor. Această situație este de o gravitate deosebită și lezează fundamental independența justiției și statutul magistraților, cu consecințe directe asupra actului de justiție”, precizează CSM, într-un comunicat transmis de Agerpres.

CSM susține demersul legal al Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, de sesizare a Curții Constituționale în vederea exercitării controlului de constituționalitate, înainte de promulgare.

„La rândul său, în susținerea demersului inițiat de Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul va transmite Curții Constituționale opinia sa juridică, bazată pe argumentele de neconstituționalitate intrinsecă și extrinsecă ale actului normativ adoptat, deduse atât din jurisprudența instanței de contencios constituțional, cât și din reglementări internaționale cu incidență în domeniul statutului magistratului și al independenței justiției”, menționează CSM, scrie Agerpres.

Presa consemnează și declarația liderului UDMR, Kelemen Hunor, care spune că  legea privind abrogarea pensiilor speciale este „praf în ochi”.

„Din păcate, ceea ce a făcut ieri Parlamentul este praf în ochi. Nu rezolvă absolut deloc nimic. Din toate pensiile așa-numite speciale a anulat 12%, 88% au rămas. Din 9,7 miliarde de lei cât ar fi trebuit să pună Guvernul de la bugetul de stat în bugetul asigurărilor sociale și de pensii, noi am economisit 1,1 miliarde de lei. Atât. În continuare, pentru tot ce a rămas, Guvernul trebuie să plătească 8,6 miliarde de lei. Deci, este o minciună, este praf în ochi că s-a rezolvat ceva. Nu s-a rezolvat nimic. Și oricum legea se va întoarce în Parlament de la Curtea Constituțională, fiindcă Curtea a mai dat odată un verdict de care Parlamentul nu a ținut cont. Noi nu am votat legea, ne-am abținut, fiindcă am considerat că nu este o soluție bună, nu rezolvă nimic și, de fapt, este o demagogie ieftină, foarte, foarte discutabilă și sunt convins că în câteva săptămâni, în câteva luni legea va fi iarăși în Parlament, se întoarce de la Curte”, a declarat Kelemen Hunor, pentru Agerpres.

Presa mai scrie despre proiectul de lege privind alegerea primarilor în două tururi, pentru care premierul Orban  și-a angajat ieri răspunderea în Parlament.

„Guvernul pe care îl conduc a luat decizia de a-și angaja răspunderea în fața Parlamentului pentru modificarea legii alegerilor locale, astfel încât să permitem cetățenilor să-și aleagă primarii printr-un sistem de alegeri care să confere legitimitate primarilor, anume prin 50 %+1 din alegătorii care-și exercită dreptul de vot. Acest mecanism de vot e unul care cred că nu conferă un drept deplin cetățenilor dintr-o comunitate locală de a alege un primar care să aibă legitimitate pentru a conduce destinele comunității. Acest sistem restrânge dreptul cetățenilor nemulțumiți dintr-o comunitate locală de a schimba un primar care nu și-a făcut treaba, care nu și–a respectat promisiunile electorale”, a spus premierul Orban, în plenul reunit al Parlamentului, scrie Cotidianul.

„Chiar dacă numărul cetățenilor nemulțumiți de gestionarea comunității depășește procentul de 70%, sau chiar dacă 80% din cetățeni au fost nemulțumiți, n-au putut să schimbe primarul”, a mai subliniat premierul Orban, notează Cotidianul.

„PSD a anunțat deja că va depune moțiune de cenzură, joi, pentru demiterea Guvernului Orban”, mai scrie Cotidianul.

Seară frumoasă!