Grădiniţele şi şcolile cu clasele I-IV ar putea fi redeschise

Premierul Florin Cîțu și miniștrii săi au depus, miercuri seara, jurământul în fața Președintelui Klaus Iohannis, într-o ceremonie organizată la Palatul Cotroceni.

„Vă felicit și vă doresc mult succes și multă energie și ambiție pentru realizarea tuturor obiectivelor și proiectelor pe care vi le-ați propus prin programul de guvernare. Oamenilor, cetățenilor români, li s-a propus restructurarea statului, reforme importante în domenii cum ar fi sănătatea, educația, reforma instituțiilor, reducerea birocrației, dar și obiective pe termen mai scurt – combaterea mai eficientă a pandemiei, vaccinarea, relansarea economiei românești, creșterea economică folosind mai eficient fondurile europene. Toate aceste lucruri vor fi livrate!”, le-a spus Președintele Iohannis noilor miniștri din cabinetul Cîțu, relatează România Liberă.

Presa mai scrie despre nemulțumirile copreședintelui USR Plus, Dacian Cioloș în legătură cu prezența în noul Executiv a  ministrului Sorin Câmpeanu.

„La fel ca o mare parte a societății civile, și eu, personal, am o nemulțumire cu privire la prezența lui Sorin Cîmpeanu în Guvern – și, la fel, mulți colegi ai mei. Îl cunosc de multă vreme, dar felul în care a acționat politic și profesional în ultimii ani e departe de ceea ce cred că ar trebui să fie un parcurs politic decent și o referință pentru educația din România. Din păcate, am putut acționa în structura guvernului doar proporțional cu voturile primite. Nu am avut control pentru desemnările de miniștri ale partenerilor, așa cum nici partenerii nu au avut pe cele ale USR PLUS”, a scris Cioloș pe Facebook, notează Digi 24.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a reacționat la atacul copreședintelui USR PLUS, Dacian Cioloș.

„Din câte cunosc eu, dimpotrivă, a fost o apreciere personală, probabil că a intervenit un interes politic (…) Nu are logică ce se întâmplă”, a răspuns ministrul Educației, potrivit Mediafax, scrie Digi 24.

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, vorbește despre redeschiderea unităților de învățământ după realizarea unor analize de risc făcute cu Ministerul Sănătății și cu specialiștii din epidemiologie.

„Va trebui să ne concentrăm pe probleme de ordin urgent, cum ar fi deschiderea școlilor, pe care ne-o dorim a se face cât mai repede va permite perspectiva epidemiologică. Au fost evoluții specifice care vizează în special copiii. Este prioritate zero analiza acestor evoluții și luarea celei mai bune decizii, în sensul în care ne dorim cu toții, profesori, elevi, părinți, Minister al Educației, reîntoarcerea cât mai grabnică la școală”, a precizat, joi, ministrul Sorin Cîmpeanu, scrie România Liberă.

„În opinia ministrului Educației, primele unități școlare ce trebuie redeschise sunt grădinițele și școlile unde se desfășoară învățământul primar. Într-o a doua etapă urmează învățământul gimnazial și abia apoi cel liceal precum și unitățile din învățământul superior”, mai notează România Liberă.

Evenimentul care ține prima pagină a presei de la Chișinău este ceremoniei de învestitură și depunere a jurământului de către noul președinte al Republicii Moldova.

„Maia Sandu, aleasă președintă a Republicii Moldova în noiembrie, a preluat în mod oficial mandatul prezidențial, joi, în cadrul ceremoniei de învestitură și depunere a jurământului. În discursul său de învestire în funcție, Maia Sandu a criticat legile controversate inițiate de Partidul Socialiștilor și de Platforma «Pentru Moldova» care au format până acum majoritatea informală în Parlamentul de la Chișinău. (…) Noua șefă a statului moldovean s-a pronunțat și în favoarea declanșării alegerilor parlamentare anticipate”, scrie Digi 24.

Președintele României și omologii săi din șase țări est-europene și-au arătat sprijinul pentru Președintele Maia Sandu, în efortul său de integrare europeană.

„Noi, președinții României, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei și Slovaciei, o felicităm pe doamna Maia Sandu cu prilejul învestirii sale ca Președinte al Republicii Moldova. Maia Sandu a primit un mandat ferm de la cetățenii Republicii Moldova care așteaptă schimbări, o agendă de reforme mai ambițioasă, democrație și legături mai strânse cu Uniunea Europeană”, se arată într-o declarație a Administrației Prezidențiale, citată de Digi 24.

„O susținem pe doamna președinte Maia Sandu în demersurile sale de a dezvolta în Republica Moldova un sistem democratic funcțional, care să reflecte voința cetățenilor Republicii Moldova. De asemenea, suntem dispuși să împărtășim din experiența noastră privind reformele și procesul de integrare europeană, demers care ar putea contribui la prosperitatea și bunăstarea Republicii Moldova pe calea sa către Uniunea Europeană”, se mai subliniază în declarația comună, scrie Digi 24.

Timișoara și Elefsina (Grecia) vor fi Capitale Europene ale Culturii în 2023, alături de Veszprém (Ungaria). Decizia va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, până la sfârșitul anului în curs.

„Momentul de astăzi reprezintă un nou început pentru ca Timișoara să devină Capitală Europeană a Culturii în anul 2023. Imediat ce va fi pusă la punct legislația națională și sper că se va întâmpla cât mai curând posibil, vom demara toate procesele necesare pentru ca acest proiect să fie, alături de Sibiu, o nouă carte de vizită pentru România. Va fi nevoie de o colaborare strânsă la nivel de autorități, între Ministerul Culturii, Primăria Municipiului Timișoara și Consiliul Județean Timiș. Așa cum am susținut în timpul mandatului meu și așa cum experiența ne-a demonstrat, parteneriatele sunt cele care pot asigura buna desfășurare a acestui grandios proiect”, a declarat Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii, notează Știrile Transilvaniei.

„Pentru proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023, Ministerul Culturii va aloca suma de 52 milioane de lei, din care vor fi finanțate proiectele culturale. Totodată, Ministerul Culturii va finanța infrastructura culturală conform OUG 42/2019”, mai arată Știrile Transilvaniei.

Crăciun Fericit!