După 16 ani, România scapă de MCV

Pensiile speciale revin pe agenda Parlamentului. Președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis, a declarat, sâmbătă, că până la finalul lunii septembrie va fi adoptată legea pensiilor speciale, cu modificările cerute de CCR.

„Decizia Curții Constituționale nu e atât de vehementă, ne lasă o portiță, iar eu cred că până la finalul lunii septembrie vom adopta legea în noua formă, cu modificările cerute de Curtea Constituțională. (…) Toate categoriile de pensii speciale din România sunt vizate de această nouă lege, respectând decizii. Poate cineva ne va întreba – de ce nu le tăiați de tot, ca la parlamentari? Acolo unde am putut să o facem, pentru că este lege distinctă, am făcut-o. Am tăiat la parlamentari. La magistrați și la alte categorii nu le mai poți tăia”, a spus Simonis la Prima Tv, scrie Agerpres.

Simonis a menționat că pensiile speciale vor fi impozitate „cu 15-20-25%”.

„Trebuie impozitate și dacă nu le putem elimina, cum mi-aș dori, și eventual să stabilim un principiu și niște gradații foarte clare pentru fiecare categorie profesională în parte, măcar să le impozităm, să le diminuăm, pentru că pensii de tipul celor pe care le-am văzut în spațiul public de 30.000, 40.000, de 70.000 de lei pensie specială în România, e mai mult decât nesimțită, pensie pe necontributivitate. Poți să ai pensie cât ai contribuit în privat, de exemplu. Dar dacă tu ai pensie specială pentru că ai făcut niște șmecherii și ai cumulat cea de șef de penitenciar, cu șef de tribunal și ai 70 și ceva de mii de lei pensie, e mai mult decât nesimțită. Și trebuie să avem o sumă maximă peste care nu se poate trece”, a mai spus președintele interimar al Camerei Deputaților, mai notează Agerpres.

Comisia Europeană a închis vineri, în mod oficial, Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru Bulgaria și România, ce fusese introdus în 2007, la aderarea celor două țări la Uniunea Europeană.

Printr-un comunicat de presă transmis sâmbătă, Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că perioada îndelungată în care a funcționat Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru România „nu a fost pe deplin justificată”.

„Deși ridicarea MCV față de România reprezintă un reper esențial în recunoașterea progreselor sistemului judiciar român, fiind un moment de referință pentru parcursul european al României, perioada îndelungată de aproximativ 16 ani în care acesta a fost aplicat nu a fost pe deplin justificată. Astfel, deși inițial MCV a fost considerat necesar în raport de obiectivele enumerate, cu timpul și-a pierdut această calitate și a condus la afectarea imaginii de ansamblu a sistemului judiciar, existând chiar situații în care a fost utilizat de factorii decizionali în sens negativ, contrar obiectivelor sale inițiale”, precizează CSM, scrie Cotidianul.

„Consiliul Superior al Magistraturii asigură întreaga societate de faptul că își va exercita constant rolul constituțional de garant al independenței justiției, iar implicarea instituțiilor autorității judecătorești va rămâne în continuare la fel de susținută, în scopul realizării unui act de justiție de calitate, având ca obiectiv final garantarea drepturilor și libertăților cetățeanului și asigurarea ordinii de drept”, se mai arată în comunicat, mai notează Cotidianul.

Guvernul României așteaptă din partea Ucrainei prezentarea Planului de acțiune cu privire la măsurile eficiente de control al exportului de cereale, măsuri pe care Ucraina s-a angajat că le va prezenta până la finalul zilei de luni, 18 septembrie 2023.

Într-un comunicat transmis vineri seara Agerpres, Executivul „își exprimă regretul cu privire la faptul că nu a fost identificată o soluție în plan european pentru prelungirea restricțiilor la importul de cereale din Ucraina, măsură solicitată de statele membre afectate de această decizie”.

„În funcție de Planul de acțiune prezentat de partea ucraineană, Guvernul României va decide măsurile potrivite pentru protejarea fermierilor români. Guvernul României este în contact permanent cu Comisia Europeană și cu partea ucraineană pentru a se asigura că noul mecanism de limitare a efectelor importurilor produselor ucrainene, propus de CE, va preveni distorsiunile piețelor statelor membre UE care au fost protejate prin măsurile preventive de limitare a importurilor din Ucraina”, mai precizează sursa citată, scrie Agerpres.

Amintim că, vineri, Comisia Europeană a pus punct interdicției introduse de cinci state membre UE cu privire la importurile de cereale ucrainene, în schimbul unor angajamente ale Kievului că va lua măsuri pentru a controla afluxul de cereale spre țările vecine.

Dacă zilele trecute presa scria despre dronele rusești ajunse în Delta Dunării, iată că o dronă ce avea atașată o bombă a fost descoperită pe coasta din Tyulenovo, un sat din Bulgaria, de pe coasta Mării Negre, aflat la aproximativ 35 de km de granița cu România.

„Poliția a izolat zona după ce a primit un pont de la Radoslav Rusev, proprietarul unui hotel. Bărbatul a declarat pentru bTV că a apelat numărul de urgență 112, duminică seară la ora 21.40, dar nu a fost luat în serios de autorități. Potrivit acestuia, dispozitivul exploziv are 50-60 cm, iar drona în sine are aproximativ 3 metri”, relatează Adevărul.

Cancelarul austriac, Karl Nehammer, afirmă că nu este momentul potrivit pentru extinderea Spațiului Schengen.

„Extinderea poate fi pusă în aplicare doar atunci când protecția frontierelor externe funcționează. Acesta nu este momentul potrivit”, a subliniat el pentru „Kleine Zeitung”, scrie News.ro.

„El s-a referit la controalele temporare la frontierele dintre țările Schengen, care sunt justificate, printre altele, de presiunea migrației la frontierele externe ale UE. România a amenințat recent că va da în judecată Austria din cauza veto-ului”, mai arată News.ro.

Seară liniștită!