Declaraţia de la Sibiu

Presa relatează azi pe larg despre lucrările Summitului de la Sibiu.

În cadrul Summit-ului, șefii de stat și premierii din statele membre UE au adoptat în cadrul Summit-ului „Declarația de la Sibiu” cu privire la viitorul Uniunii Europene. Declarația conține zece angajamente printre care o singură Europă unită, protejarea democrației și a statului de drept și apărarea unei singure Europe.

„Peste câteva săptămâni, cetățenii europeni își vor alege reprezentanții în Parlamentul European, la patruzeci de ani după exercitarea, pentru prima dată, a acestui drept fundamental. O Europă reunită în pace și democrație este doar una dintre numeroasele realizări. Încă de la începuturile sale, Uniunea Europeană, cu valorile și libertățile sale ca forță motrice, a oferit stabilitate și prosperitate în întreaga Europă, în interiorul granițelor Uniunii și dincolo de ele. De-a lungul anilor, a căpătat un rol important pe scena internațională. Cu o populație care se ridică la aproximativ jumătate de miliard de cetățeni și o piață unică competitivă, Uniunea Europeană este un lider în comerțul internațional și conturează politica mondială”, se arată în această declarație, notează Mediafax.

Jean Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a declarat la finalul Summit-ului informal UE de la Sibiu, că admiterea faptului că totul merge prost, în cadrul structurii europene, ar fi o eroare, dar nici nu există perfecțiune.

„De multe ori se spune că UE nu a știut să se ridice la înălțimea așteptărilor, dar avem peste 30 de directive care în proporție de 80% au fost adoptate. Sigur că s-ar fi putut face mai multe, dacă instituțiile europene ar fi reușit să prezinte și cele 7 propuneri din 2017 privind sistemul de azil. Atunci lanțul ar fi fost și mai impresionat. Dar aș putea spune că esențialul există. Tot ce nu s-a realizat sperăm să se realizeze în a doua jumătate a anului”, a declarat Jean Claude Juncker președintele Comsiei Europene, mai notează Mediafax.

Donald Tusk, președintele Consiliului European a declarat că s-a îndrăgostit de Sibiu și a vorbit celor prezenți despre statul de drept.

„Statul de drept e chintesența și va fi în atenția noastră strategică. Nu poate exista Europa fără stat de drept, nu fiindcă ar fi o doctrină ideologică. Aceasta e chintesența Europei ca entitate politică. Nu este locul meu să intervim într-o dezbatere politică internă. Știu un lucru, dacă ești gata să aperi ideea principiului statului de drept, atunci poți să fii optimist, dar numai atunci. Nu e o problemă doar în anumite state membre. Putem să vorbim de o tendință îngrijorătoare și periculoasă la nivel global. Aici lucrurile sunt în mâinile dvs. Dacă oamenilor nu le pasă de statul de drept, atunci guvernele vor ceda și de aceea noi sperăm ca ideea statului de drept să se mențină în Europa”, a declarat Donald Tusk, președintele Consiliului European, scrie Mediafax.

Despre stat de drept a vorbit și președintele Iohannis.

„Conceptul statului de drept e la baza valorilor UE. Eu îmi doresc stat de drept. Avem și unii politicieni care nu își doresc stat de drept în România, dar decizia e la români. Eu știu care va fi acest răspuns, abia aștept să îl primim”, a spus  președintele Klaus Iohannis, scrie Mediafax.

Procurorul general interimar Bogdan Licu a declarat că reluarea anchetei în dosarul Mineriadei din iunie 1990 ar reveni Secției de investigare a infracțiunilor din Justiție, anunțând că a formulat contestație împotriva deciziei de restituire a dosarului la Parchet.

„Am formulat contestație, astăzi, împotriva deciziei de restituire a cauzei la Parchet. Vom vedea mai departe ce este de făcut. Nu pot admite nimic (că dosarul nu a fost bine făcut – n.r.) pentru că nu a venit motivarea. Am luat la cunoștință doar despre minută, despre ce a hotărât domnul judecător, vom vedea motivarea și vom hotărî ce este de făcut. (…) Nu am avut ce să discut cu domnii procurori în acest moment până nu vine motivarea. Așteptăm motivarea. (…) Reluarea anchetei ar reveni, potrivit competențelor din acest moment, Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție, pentru că în cauză este implicat un magistrat. (…) Nu se pune problema să fie tras cineva la răspundere. Eu sper să nu rămână situația așa, pentru că, după cum știți, dosarul Mineriadei, pe lângă dosarul Revoluției, reprezintă o pată neagră pentru Ministerul Public”, a spus procurorul general interimar Bogdan Licu, scrie Agerpres.

Presa scrie și despre o nouă decizie a CCR.

„Curtea Constituțională afirmă, în motivarea deciziei prin care a stabilit că utilizarea actelor ANAF ca mijloace de probă în dosarele penale este neconstituțională, că procesul verbal întocmit de organele fiscale poate constitui doar act de sesizare a organelor de urmărire penală, neputând constitui în același timp și mijloc de probă în procesul penal. Administrarea probelor se realizează exclusiv în cursul procesului penal, precizează CCR. Decizia poate avea impact asupra dosarelor aflate în derulare”, notează News.ro.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a anunțat, joi, că a introdus o acțiune în instanță pentru stabilirea calității de colaborator al Securității în cazul unui parlamentar, fără a se preciza identitatea parlamentarului.

„Note de Constatare – Colaboratori ai Securității: Colegiul a aprobat Nota de Constatare și a dispus introducerea la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București a acțiunii în constatare pentru stabilirea calității de colaborator al Securității, pentru următoarea categorie de persoane: art. 3 lit. b), art. 5 alin. (1) (deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European) – 1 persoană”, se arată într-un comunicat al CNSAS transmis Agerpres.

„Conform aceleiași surse, decizia de sesizare a instanței a fost luată în ședința CNSAS de joi”, mai arată Agerpres.

În finalul Revistei scriem despre situația fostului primar al Constanței, Radu Mazăre, reținut în Madagascar.

„Fostul edil al Constanței, Radu Mazăre, ar putea fi adus foarte repede acasă, susține consulul onorific al Madagascarului în România, Serge Rameau. Acesta atrage atenția că noul președinte al țării a declarat toleranță zero pentru corupție, iar, în scurtul răstimp de la alegeri, a extrădat mai multe persoane importante date în urmărire”, scrie Adevărul.

„Trebuie să vă spun că în Madagascar am avut alegeri prezidențiale, iar noul președinte, Andry Rajoelina (instalat în ianuarie 2019 – n.r.), este foarte ferm în eradicarea corupției în țară. Mai multe persoane importante au fost arestate pentru fapte de corupție, așadar, dacă dl. Mazăre este în arest și dacă România face pași concreți pentru extrădare, sunt convins că vom găsi ușor soluția legală”, a precizat consulul Serge Rameau, scrie Adevărul.

„În plus, anul trecut, autoritățile din statul african au adoptat o lege cu privire la cooperarea internațională în materie penală prin care sunt ușurate condițiile de extrădare din Madagascar. De altfel, Didier Razafindralambo, prim-adjunct al procurorului republicii din Madagascar a fost prezent în România în aprilie 2019 la o conferință organizată de Parchetul General”, mai notează Adevărul.

 Seară frumoasă!