Consumul de droguri, pe agenda CSAT

Președintele Klaus Iohannis a anunțat că a inclus tema consumului de droguri pe agenda următoarei ședințe a CSAT, întrucât efectele și amploarea consumului de droguri au devenit o provocare la adresa siguranței naționale a României.

„Vreau să mă refer acum la un fenomen alarmant, cel al consumului de droguri în rândul tinerilor. Este o problemă care preocupă din ce în ce mai mult societatea noastră și mă bucur că există un interes crescut pentru a încerca să găsim soluții pentru a combate acest flagel”, a afirmat Președintele Iohannis în discursul pe care l-a citit la Școala Gimnazială 162 din Sectorul 1 al Capitalei, scrie România liberă.

„În același timp, vreau să subliniez importanța comportamentelor preventive și responsabile. Este crucial ca tinerele generații să înțeleagă încă de la o vârstă fragedă pericolele și consecințele dramatice ale consumului de droguri, alcool și tutun”, a subliniat șeful statului, mai arată România liberă.

„Șeful statului a precizat că a inclus subiectul drogurilor chiar pe agenda primei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Este de precizat că din CSAT nu fac parte nici ministrul Educației, nici cel al Sănătății. În schimb, printre membrii CSAT se numără premierul, ministrul de Interne, ministrul Justiției, consilierul prezidențial pentru Securitate Națională, precum și șefii principalelor servicii de informații din România: SRI și SIE. Dar în funcție de temele abordate, pot fi invitați la ședințele CSAT și alți oficiali. Președintele Iohannis nu a precizat în ce zi se va desfășura următoarea ședință CSAT”, mai scrie România liberă.

Președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis, a declarat marți că sunt necesare reglementări legislative în privința comercializării băuturilor energizante și a țigărilor electronice către minori.

„Am depus la Parlament două inițiative legislative, sunt depuse în numele grupului Partidului Social Democrat, care prevăd interzicea comercializării produselor din tutun, indiferent că este tutun încălzit, tutun răcit sau cum Dumnezeu s-o mai numi, dar și a băuturilor energizante către minori. Legiutorul, din punctul nostru de vedere, a scăpat atunci când a făcut legea inițială aceste două produse, acele țigări electronice care se regăsesc pe toate rafturile, de toate culorile și de toate formele, extrem de atractive pentru copii, iar, de asemenea, băuturile energizante în consum excesiv dăunează”, a spus Simonis la Palatul Parlamentului, scrie Agerpres.

România și Ungaria consideră că Uniunea Europeană trebuie să permită unora dintre statele membre UE să-și prelungească, până la finalul anului 2024, decizia de a nu importa cereale din Ucraina.

„Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, s-a întâlnit, marți, la București, cu ministrul Agriculturii din Ungaria, Istvan Nagy. Cel mai delicat subiect aflat în discuție s-a referit la importul de cereale din Ucraina, în condițiile în care atât Ucraina, cât și alte țări din centrul și estul Europei, au un excedent de asemenea produse. Pentru Ucraina, exportul de cereale este o activitate economică vitală, inclusiv pentru a-și asigura suportul financiar necesar în războiul contra Rusiei. România a asigurat și dorește să asigure în continuare tranzitul de cereale provenite din Ucraina, spre alte țări. Totuși, pentru a-și salva propria agricultură, România și alte state UE au solicitat și au obținut, din partea Comisiei Europene, dreptul de a nu importa cereale din Ucraina, până la data de 15 septembrie 2023. Acum, cinci dintre țările membre UE propun Comisiei Europene ca interdicția de import de grâne din Ucraina să fie prelungită până la finalul anului 2023. Cele cinci țări care au această solicitare sunt Polonia, Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia”, relatează România liberă.

„În paralel, fermierii români reclamă faptul că «95% din produsele agricole ieșite din Ucraina au rămas în UE creând grave perturbări ale pieței». Fermierii români au anunțat, la data de 12 septembrie 2023, că, dacă interdicția de import nu va fi prelungită, ei vor bloca portul Constanța și principalele vămi ale României. În opinia agricultorilor din România, această interdicție ar trebui să fie aplicată pentru grâu, orz, porumb, floarea soarelui, rapiță și ulei. Miniștrii Agriculturii din România și Ungaria au căzut de acord asupra faptului că trebuie facilitat transportul de cereale produse în Ucraina către acele țări care au deficit de cereale. Nici România nici Ungaria nu au însă un deficit. Dimpotrivă, agricultorii din România și Ungaria susțin că importul de cereale din Ucraina îi va împinge spre faliment”, mai scrie România liberă.

Presa scrie azi despre o declarație a președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola, referitoare la costurile suportate de România și Bulgaria, din cauza neaderării la Schengen.

„Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, spune că problema aderării României la Schengen nu este doar una financiară. Întrebată de costurile pe care trebuie să le suporte țara noastră din cauza neaderării la spațiul comun, Metsola a luat în considerare, între altele, și costul timpului pierdut la granițe. Ea vorbește însă de un sentiment anti european și de oameni oameni care vor să distrugă creșterea Europei”, relatează azi Cotidianul, după ce zilele trecute ministrul român al Transporturilor vorbea despre pierderile României de aproximativ 2% din PIB, determinate tocmai de această decizie a Austriei.

„Refuzul cancelarului Karl Nehammer vine la pachet cu un sentiment anti european, spune Metsola. Pentru o țară asupra căreia, acum 12 ani, Parlamentul și Comisia au căzut de acord că nu există niciun obstacol legal sau politic ca să adere la Uniune, este esențial ca ea să beneficieze de unul dintre cele mai bune lucruri pe care le oferă statutul de stat membru al UE: libertatea de mișcare. Mă tem pentru acei oameni care vor să distrugă creșterea Europei”, a spus Roberta Metsola, scrie Cotidianul.

„(…) Acei oameni care vor să facă asta, nu vor să construiască o majoritate. Construiești o majoritate cu un centru pro-european, la care trebuie să se lucreze din greu și care merită. Probabil greșeala care a fost făcută este că atunci când a apărut sentimentul de frustrare asupra acestor decizii, el a fost ignorat”, a mai explicat președintele Parlamentului European, mai notează Cotidianul.

„Liderul rus, Vladimir Putin, a declarat marți că decizia Uniunii Sovietice de a trimite tancuri în Ungaria și Cehoslovacia pentru a zdrobi protestele în masă în timpul Războiului Rece a fost o greșeală”, relatează Reuters, citată de News.ro.

„A fost o greșeală. Nu este corect să faci ceva în politica externă care dăunează intereselor altor popoare”, a declarat Președintele Putin, scrie News.ro.

„Putin a completat însă că Statele Unite fac aceleași greșeli ca și Uniunea Sovietică. El a spus că Washingtonul nu are «prieteni, ci doar interese»”, mai notează News.ro.

Seară liniștită!