Comisia Europeană dă în judecată România

Problemele României legate de traficul și consumul de droguri și de starea sistemului sanitar, scoase în evidență de evenimentele din ultimele zile, sunt completate de o posibilă condamnare a României de către Comisia Europeană, pentru netranspunerea în legislația națională a unei directive cu privire la combaterea spălării banilor, știre cu care deschidem Revista din această seară.

„Comisia Europeană a anunțat joi că trimite România, Grecia și Irlanda în fața Curții de Justiție a UE pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor, se arată într-un comunicat al instituției”, scrie Cotidianul, citând Mediafax.

„România și Grecia sunt trimise în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația lor națională cea de-a patra directivă privind combaterea spălării banilor. Irlanda a transpus doar o parte foarte mică a normelor și, prin urmare, este de asemenea trimisă în fața Curții de Justiție. Comisia a propus impunerea de către Curte a plății unei sume forfetare, precum și a unor penalități zilnice, până când cele trei țări vor lua măsurile necesare”, arată Cotidianul.

Proiectul construirii unui incinerator pentru deșeuri în municipiul Giurgiu stârnește îngrijorări peste Dunăre, la vecinii bulgari.

„Proiectul a fost supus dezbaterii publice pe 8 mai anul acesta, de Agenția de Protecție a Mediului Giurgiu, iar locuitorii orașului Ruse au reacționat la scurt timp, lansând pe rețelele de socializare o campanie pentru strângerea de semnături prin care să împiedice construirea incineratorului”, arată Libertatea, citând ziarul Adevărul.

„În orașul Ruse se strâng semnături împotriva construirii unui incinerator din Giurgiu. Argumentele semnatarilor sunt legate de poluarea zonei. Se amintește și de poluarea aerului care venea dinspre combinatul de chimie din Giurgiu în perioada socialistă”, scrie Vladimir Mitev, jurnalist bulgar vorbitor de limba română, mai scrie Libertatea.

Agerpres scrie azi că ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Adrian Veștea, a semnat, marți, 100 de noi contracte de finanțare prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, în valoare de peste 1,13 miliarde lei.

„Potrivit unui comunicat transmis de MDLPA, contractele, semnate împreună cu o parte dintre beneficiarii proiectelor, prevăd modernizarea infrastructurii rutiere, înființarea sau modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă, a rețelelor de canalizare menajeră, a stațiilor de epurare a apelor uzate și a sistemelor inteligente de distribuție a gazelor naturale, construirea unor poduri, precum și reabilitarea și modernizarea pistelor de biciclete, a podețelor, trotuarelor și rigolelor pentru apă pluvială”, notează Agerpres.

Presa mai anunță că ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a semnat contractul pentru construirea Centrului de Mari Arși în cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București.

„Noua clădire va cuprinde 2 săli de operație pentru pacienții cu arsuri severe, 10 paturi pentru pacienții critici, 16 paturi ATI postcritici și 10 paturi pentru microchirurgie și chirurgie reconstructivă. În cadrul centrului va funcționa și un nou ambulatoriu de specialitate. Valoarea investiției este de 56 milioane de euro și face parte din Proiectul derulat de Ministerul Sănătății cu Banca Mondială. Durata de execuție a obiectivului de investiții este de 26 de luni”, scrie Gândul.

Fostul președinte rus, Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, afirmă că Rusia ar putea anexa regiunile separatiste georgiene, Osetia de Sud și Abhazia.

„Ideea de a se alătura Rusiei este încă populară în Abhazia și Osetia de Sud”, a scris Dmitri Medvedev, într-un articol publicat miercuri dimineață de ziarul rusesc Argumenti i Fakti, notează News.ro.

„Este foarte posibil să fie pusă în aplicare dacă există motive întemeiate pentru asta”, a adăugat Medvedev, scrie News.ro.

„Conflictul dintre Georgia și Osetia de Sud a devenit pentru America și aliații săi cea mai importantă experiență de război hibrid din spațiul post-sovietic. (…) Procesul de reînarmare a trupelor georgiene a umflat conturile companiilor producătoare americane. (…) Încă o dată, principalii beneficiari sunt întreprinderile complexului militar-industrial american. Este în interesul lor să prelungească conflictul cât mai mult posibil. Nimic personal, doar afaceri”, mai susține Medvedev, arată News.ro.

Evenimentul Zilei scrie azi că generalul Serghei Surovikin, comandantul forțelor aerospațiale a Rusiei, a fost demis de președintele Federației Ruse, Vladimir Putin.

„Demitere la vârful armatei ruse. Un cunoscut jurnalist rus a scris pe contul său de telegram că ordinul de demitere a generalului Aleksei Venediktov a fost semnat de Vladimir Putin. Informația nu a fost confirmată de oficialii ruși, care păstrează tăcerea în jurul lui Surovikin de mai multe luni. Generalul a fost acuzat că l-a sprijinit pe Evgheni Prigojin, în cadrul rebeliunii de la finalul lunii iunie 2023. Încă la acel moment au apărut informații că generalul Surovikin știa de acest puci, dar nu a informat Kremlinul. De asemenea, au existat și informații că ofițerul rus ar fi fost reținut și dus la o închisoare, unde a fost anchetat”, relatează Evenimentul Zilei.

Alexey Melnikov, secretarul Comitetului de Monitorizare Publică a declarat că generalul de armată, Serghei Surovikin, nu se află nici în centrul de detenție preventivă Lefortovo din Moscova și nici în alte centre de detenție temporară.

„Reprezentanții unui număr mare de mass-media rusești și străine m-au sunat destul de des în ultimele zile. Ei întreabă dacă este adevărat că Surovikin se află în arest preventiv? Le-am răspuns: el nu se află în Lefortovo sau în orice alt centru de detenție preventivă”, a declarat Alexey Melnikov, mai notează Evenimentul Zilei.

„Comisia Europeană a anunțat marți demisia olandezului Frans Timmermans din funcția de vicepreședinte”, informează AFP, citată de Cotidianul.

„Timmermans fusese confirmat cu câteva ore înainte pe prima poziție din lista unei coaliții a social-democraților și ecologiștilor din Olanda, pentru alegerile din 22 noiembrie.Atribuțiile sale privind politicile de mediu și climatice ale Uniunii Europene vor fi preluate «temporar» de un alt vicepreședinte al Comisiei, slovacul Maros Sefcovic, arată un comunicat al executivului European”, mai scrie Cotidianul.

Europarlamentarul român Corina Crețu și-a exprimat speranța că Frans Timmermans, cunoscut ca un susținător al cauzelor României, va deveni Primul-ministru al Olandei.

„Fostul meu coleg, Frans Timmermans, a demisionat din Comisia Europeană. Îi urez succes și sper sincer că va reuși să devină primul-ministru al Olandei, în primul rând pentru ca este un susținător declarat al aderării României la spațiul Schengen. Sper ca în curând să avem o voce puternică din partea Olandei în favoarea României, voce care a lipsit până acum în Consiliul Uniunii Europene”, a postat Corina Crețu pe Facebook, scrie Agerpres.

Seară liniștită!