Bătălia pentru Schengen: Bulgaria cedează presiunilor Ungariei

19 dec. 2023
Vizualizari: 172

Este finalul anului și totodată momentul în care majoritatea jurnalelor importante fac retrospectiva anului care se încheie.

„Din perspective geopolitice, anul 2023 a fost unul al adâncirii faliei dintre Occident și puterile emergente. Prin Occident, înțelegem SUA și țările europene, iar statele emergente sunt cele care încep să conteze în concertul mondial. Războiul de tip proxy din Ucraina, dintre SUA și Rusia, a întărit blocul Orientului îndepărtat, apropiind, ca niciodată în ultimele decade, Rusia de China. Surprinzătoarea agresiune a Hamas contra Israel a mutat atenția publicului de la ce se întâmplă pe frontul ucrainean”, scrie azi editorialistul României libere, Marius Ghilezan, în deschiderea unei retrospective a dificilului an politic și militar, 2023.

2024, potrivit tendințelor evidențiate de sondajele de opinie, pare să se anunțe a fi cel mai important an electoral din istoria post-decembristă a României. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că cel mai mare pericol la alegerile din 2024 este să câștige extrema dreaptă, iar acest lucru „nu ar aduce nimic bun pentru România”.

„În acest moment, oficial, nimeni nu a făcut un anunț că va candida. Cel mai mare pericol este să câștige extrema dreaptă. Cu ce candidat, nu știu. Nici Simion nu a anunțat candidatura. În acest moment nu avem candidat oficial. (…) Ce s-ar întâmpla nu știu, dar nu s-ar întâmpla nimic bun pentru România. Fiindcă ce aud eu în Parlament de trei ani de zile m-a convins că nu putem să ne întoarcem în anii ’30 ai secolului XX, cu ideologia legionară, cu fascismul din anii ’30. Eu aud citate săptămânale în Parlament, aud agresiune verbală permanent în Parlament. Asta nu înseamnă un proiect pentru România, nu înseamnă un proiect pentru anii care urmează. Înseamnă un pericol, înseamnă un pericol pentru fiecare comunitate. Ceea ce am văzut în Parlament și în afara Parlamentului nu m-a convins că acolo ar exista ceva bun pentru România”, a spus Kelemen Hunor la Digi 24, scrie Agerpres.

„Noi am făcut niște modificări destul de slabe (în Regulamentul de funcționare al Parlamentului – n.r.), în sensul de a sancționa pe cei care, în clădirea Parlamentului, în Legislativ, fac lucruri care nu au ce căuta acolo. Dar sancțiunile ar trebui să fie mult mai dure. De la agresiunea verbală, în istoria recentă, în istoria pe care noi o cunoaștem cu toții, de foarte multe ori s-a ajuns la violență fizică”, a mai arătat Kelemen Hunor, notează Agerpres.

Casa Albă a avertizat luni că SUA au suficiente fonduri doar pentru un singur pachet suplimentar de ajutoare pentru Ucraina în acest an, în contextul în care Congresul american blochează un nou pachet financiar acordat Kievului.

„Mai avem un singur pachet de ajutoare înainte ca fondurile dedicate Ucrainei «să se epuizeze»”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, refuzând să precizeze valoarea acestui pachet, scrie România liberă.

„Parlamentul american a angajat peste 110 miliarde de dolari de la începutul invaziei ruse în februarie 2022, dar republicanii din Congres blochează un important pachet de ajutoare, cerând schimbări majore în politica migratorie a Statelor Unite, în special înăsprirea acesteia la frontiera cu Mexicul. Cu câteva zile înainte de vacanța parlamentară, congresmenii au aprobat un buget de apărare pentru 2024, deblocând astfel 300 de milioane de dolari pentru Kiev, o sumă minimă față de cele 61 de miliarde solicitate de Casa Albă”, mai notează România liberă.

„Lupta pentru putere la Kiev: Șeful armatei ucrainene îl critică pe Volodimir Zelenski”, titrează azi Evenimentul zilei.

„Șeful armatei ucrainene, Valeri Zalujnîi, a criticat în termeni duri decizia lui Zelenski privind demiterea șefilor tuturor comisariatelor militare regionale de înregistrare și înrolare din Ucraina.Acuzațiile au fost aduse luni într-o conversație cu jurnaliștii ucraineni, transmite Reuters”, scrie Evenimentul zilei.

„Valeri Zalujnîi susține că acest decret al președintelui Volodimir Zelenski a dus la probleme în organizarea mobilizării în rândurile forțelor armate ale țării. Potrivit afirmațiilor lui Zalujnîi, armata ucraineană se confruntă în prezent cu problema înlocuirii personalului militar. Acesta se află de mult timp în prima linie.Solicitat de reporteri să comenteze recentul plan al Ministerului Apărării de a stimula recrutarea militară, Zalujnîi a spus că vechiul sistem ar trebui readus înapoi”, mai arată Evenimentul zilei.

News.ro scrie azi despre tragedia de la internatul din Odorheiu Secuiesc.

„Luni după-amiază, clădirea internatului Liceului Tamasi Aron din Odorheiu Secuiesc s-a prăbușit parțial. Patru elevi au fost prinși sub dărâmături. Două eleve au fost scoase de salvatori conștiente, o a treia a fost resuscitată și a răspuns manevrelor medicilor fiind transportată ulterior de la Odorhei la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș, în stare critică, iar cea de-a patra victimă este un băiat de 17 ani declarat decedat după ce au fost făcute manevrele de resuscitare”, notează News.ro.

„Cele două sunt internate la spital, se află în afara oricărui pericol, din fericire, așteptăm revenirea totală ca să fie externate. Una dintre ele este pe chirurgie internată aseară, cealaltă nu avea leziuni, era numai în stare de șoc. Fata de pe chirurgie a fost operată, avea traumatisme la nivelul umerilor. Au intervenit acolo pompierii, cei de la SMURD, ambulanța, salvamontiștii, pompierii din satele învecinate, și imediat după prăbușire chiar și pietonii din zonă”, a declarat pentru News.ro, Noemi Zorgo, purtătorul de cuvânt al Primăriei Odorheiu Secuiesc.

Cotidianul scrie azi că TAROM va relua zborurile pe relația Tel Aviv, începând din data de 1 ianuarie 2024.

„Prima cursă, cu numărul RO155/6, va fi operată conform următorului orar de zbor: RO155 – plecare din București (OTP) la ora 20:45 și sosire la Tel Aviv (TLV) la ora 23:20 în data de 1 ianuarie 2024 și RO156 – plecare din Tel Aviv (TLV) la ora 00:20 și sosire la București (OTP) la ora 03:05 în data de 2 ianuarie 2024. Biletele pe zborurile TAROM ce vor fi operate în Israel, dar și în întreaga sa rețea de rute sunt reflectate pe site-ul www.tarom.ro și pot fi achiziționate atât online, cât și prin Call Center sau orice agenție proprie TAROM sau agent de turism”, anunță Cotidianul.

„Bulgaria, care speră să fie în sfârșit admisă în spațiul Schengen după ani de așteptare, a fost de acord cu o cerere a Ungariei de a elimina o taxă excepțională pe gazul rusesc transportat pe teritoriul său către Ungaria și Serbia”, relatează AFP, citată de Cotidianul.

„Parlamentul de la Sofia a votat luni eliminarea măsurii, care a intrat în vigoare la 13 octombrie. Taxa este de 20 de leva (10 euro) pe megawatt oră (MWh) de gaz transportat prin gazoductul TurkStream. Inițial, măsura era destinată să «reducă profiturile Gazprom», dar s-a dovedit complicat de implementat, iar gigantul rus nu a plătit niciodată suma datorată. Budapesta și Belgradul, dependente de hidrocarburile rusești și nerăbdătoare să mențină legături cu Kremlinul, au denunțat decizia, spunând că este o «măsură ostilă care pune în pericol aprovizionarea cu energie a ambelor țări». Ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a amenințat chiar că va bloca intrarea Bulgariei în Schengen dacă taxa va fi menținută”, mai notează Cotidianul.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

Seară liniștită!

 

Bătălia pentru Schengen: Bulgaria cedează presiunilor Ungariei was last modified: decembrie 19th, 2023 by Claudiu Pamuc

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Claudiu Pamuc

Claudiu Pamuc

Este directorul editorial al revistei Legal Point.
A mai scris: