AUR cere retragerea Strategiei Naţionale de Vaccinare din dezbaterea publică

Deschidem Revista din această seară cu protestul AUR din faţa Ministerului Sănătăţii. Membri, parlamentari şi simpatizanţi ai AUR au protestat, joi, în faţa Ministerului faţă de un proiect de lege, prin care, potrivit protestatarilor, „se încearcă introducerea vaccinării obligatorii”. Membrii şi simpatizanţii AUR au cerut joi demisia ministrului Alexandru Rafila şi retragerea din dezbatere publică a Strategiei Naţionale de Vaccinare.

„AUR refuză dictatura. Vaccinarea nu este acum obligatorie. Fiţi alături de noi, alături de AUR. Unul dintre cei patru piloni pe care AUR îi are este libertatea. Vom ieşi mereu în stradă pentru libertate, pentru drepturile noastre”, a spus preşedintele AUR, George Simion, aflat printre protestatari, scrie Agerpres.

„Protestatarii au mai evidenţiat că «susţin ştiinţa si cercetarea, dar nu cred în deciziile Guvernului», şi au pledat pentru «dreptul cetăţenilor de a alege ceea ce este mai bine pentru sănătatea lor»”, mai scrie Agerpres.

Amendamentele la Legea pensiilor speciale ar putea fi discutate abia în septembrie. Libertatea scrie astăzi despre calendarul discuţiilor pe această temă cu oficialii europeni.

„Senatorii şi deputaţii nu vor mai fi chemați din vacanță pentru o sesiune extraordinară, cum anunțase premierul Marcel Ciolacu, pentru că amendamentele la legea pensiilor speciale nu sunt finalizate și trebuie discutate mai întâi la Bruxelles, iar oficialii europeni revin din vacanță după 21 august”, au declarat miercuri, 16 august, surse politice pentru Libertatea.

„S-au făcut propuneri de amendamente și acum încercăm să găsim o cale comună de rezolvare cât mai rapidă, ca să nu intrăm într-un cerc vicios, în care noi găsim o soluție și apoi să fie atacată la Curte. Amendamentele nu sunt încă gata și trebuie finalizate cât mai rapid. Zilele viitoare se vor întâlni echipele tehnice ale celor două ministere”, au afirmat surse de la vârful PSD și PNL pentru Libertatea.

După ce vor fi gata amendamentele, acestea trebuie agreate cu Bruxelles-ul.

„Cei de la Comisia Europeană ne-au spus foarte clar să nu adoptăm amendamentele la legea pensiilor speciale fără să le discutăm cu ei, dar ei sunt în vacanță până pe 21 august. După aceea, vom merge la Bruxelles, iar în această situație nu are sens să mai convocăm sesiunea extraordinară, pentru că nu mai este timp”, au mai spus sursele citate pentru Libertatea.

Despre PNNR şi angajamentele luate de România prin acest program scrie azi şi Cotidianul, care redă azi o declaraţie a europarlamentarului PSD, Mihai Tudose. Acesta spune că partenerii de coaliţie din PNL „se luptă cu propriul lor PNRR”.

„Reformele trebuiau făcute de mult. Anumite lucruri s-au tot adăugat și la un moment dat au ajuns la un nivel insuportabil – vorbim și de acele sporuri, și de tot felul de scutiri (…), excepții. Plecăm cu o excepție, după aia altcineva țipă efectiv că, domne`, de ce ăia să fie exceptați și noi nu? (…)o să avem un proiect de lege de 10 pagini și niște anexe de 100 de pagini cu asteriscuri, cu excepții și portițe, și alte situații care nu fac obiectul legii ș.a. La un moment dat, toată lumea se regăsește într-o excepție”, arată fostul premier Mihai Tudose, scrie Cotidianul.

„Și atunci, da, la un moment dat, PSD – și mai ales domnul prim-ministru Ciolacu – și-a asumat să facă curat, să aprindă lumina, le punem pe toate pe masă și facem curat. Aici este atitudinea partenerilor noștri de coaliție pe care, nu știu, eu personal nu prea o înțeleg sau îmi vine foarte greu să o înțeleg, fiindcă ei practic se luptă cu propriul lor PNRR, pe care ni l-au prezentat acum trei ani ca fiind cel mai bun proiect, ca fiind cel mai bun PNRR care există pe planeta asta”, a mai adăugat Tudose, mai notează Cotidianul.

Veşti bune pentru românii care au cumpărat de pe bursă acţiuni la Hidroelectrica SA. Aceştia ar putea avea la sfârşitul anului câştiguri importante.

„Hidroelectrica, principalul producător de energie electrică din Romania şi una din cele mai profitabile companii de stat, a raportat în primul semestru al anului un profit net de 3,946 miliarde lei, în creştere cu 46% faţă de perioada similară a anului trecut. Veniturile s-au majorat cu 42% în primele şase luni, la 6,97 miliarde lei”, scrie News.ro.

„Avem un an foarte bun din perspectiva disponibilităţii resurselor de apă, fapt ce ne-a permis să producem 10,915 TWh, ceea ce înseamnă că am livrat în sistemul energetic national cu 45% mai multă electricitate comparativ cu prima jumătate a anului 2022. De asemenea, în rezultatele financiare ale companiei se reflectă creşterea impresionantă a portofoliului de furnizare şi – implicit, valorificarea unui procent în creştere al producţiei către clientul final. Rezultatele obţinute ne îndeamnă să ne continuăm drumul cu şi mai multă motivaţie, cu mai multă transparenţă, cu responsabilitate maximă faţă de obiectivele asumate. Suntem hotărâţi să demonstrăm că încrederea care ne-a fost acordată de investitori în cadrul IPO-ului recent finalizat, dar şi de actionariat de-a lungul timpului, este pe deplin meritată”, a declarat Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica, mai arată News.ro.

Presa scrie azi şi despre bombardamentele de la Ismail şi Reni şi despre precizia dronelor iraniene folosite de ruşi. Aceste drone fac acum obiectul unor discuţii diplomatice între SUA şi Iran.

„Statele Unite fac presiuni asupra Iranului pentru a înceta să mai vândă drone armate ruse, această solicitare fiind făcută în cadrul unor discuţii care au drept scop o înţelegere nescrisă mai largă între Washington şi Teheran menită să detensioneze relaţiile”, scrie News.ro, citând Financial Times (FT).

„Statele Unite fac presiuni asupra Iranului pentru a înceta să mai vândă drone militare Rusiei – pe care Moscova le foloseşte în războiul din Ucraina -, precum şi piese de schimb pentru avioanele fără pilot, scrie FT, citând un oficial iranian şi o altă persoană familiarizată cu discuţiile. Vestea vine în contextul în care Washingtonul şi Iranul încearcă să diminueze tensiunile şi să relanseze discuţiile mai ample privind programul nuclear iranian. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat marţi că ar saluta orice măsuri iraniene care ar dezescalada «ameninţarea nucleară în creştere». Aceste discuţii au avut loc în paralel cu negocierile de săptămâna trecută privind un acord pentru un schimb de deţinuţi, potrivit Financial Times. Iranul a permis ca patru cetăţeni americani pe care îi deţinea în închisoarea Evin din Teheran să treacă în arest la domiciliu, în timp ce un al cincilea se afla deja în arest la domiciliu”, relatează News.ro.

RFI scrie azi că, potrivit unor informații de presă, Fundațiile pentru o Societate Deschisă vor părăsi Uniunea Europeană pentru a-și regrupa finanțările în alte zone ale lumii.

Pachet: Codul administrativ comentat. Explicatii, jurisprudenta, doctrina. Volumul I si Volumul II

„Pe pagina oficială a Fundațiilor pentru o Societate Deschisă (OSF), pe 16 august, ultima știre din secțiunea News datează din 20 iulie, pe pagina principală sunt informații generale despre finanțări, iar în secțiunea Europa și Asia Centrală sunt listate în continuare toate birourile, de la Sarajevo la Berlin, Bruxelles, Chișinău și Tbilisi. Singura informație despre o schimbare în funcționarea OSF a fost publicată de Europa Liberă, pe 14 august. Conform articolului, toate organizațiile din Ungaria care primesc finanțări din partea OSF au primit o scrisoare prin care sunt înștiințați că resursele alocate în interiorul UE vor deveni «extrem de limitate», iar majoritatea fondurilor de până acum vor fi regrupate în alte zone de pe glob. Mai multe ONG-uri au confirmat pentru Europa Liberă primirea scrisorii. Scrisoarea explică și motivele pentru care s-a luat această decizie, și anume că instituțiile și guvernele UE acordă fonduri substanțiale pentru programe cu tematica drepturile omului, libertate și diversitate, tocmai domeniilor în care activează și OSF. Structura OSF va fi reorganizată deja începând din 2024, se specifică în anunț.Europa Liberă a contactat OSF pentru clarificări, iar organizația a răspuns că vor finanța în continuare ONG-uri, dar în special în Ucraina, Moldova, Kirghiztan și Balcanii de Vest. OSF a mai confirmat planurile anunțate anterior de reducere a personalului Fundației cu 40%”, notează RFI.

Seară liniştită!