Augustin Lazăr şi-a depus candidatura pentru un nou mandat de procuror general al României

Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pe mai multe chestiuni legate de dosarul „Gala Bute”.

„Completul care judecă dosarul «Gala Bute», în care este acuzată Elena Udrea, a ridicat din oficiu posibilitatea de sesizare a CJUE, în legătură cu deciziile Curții Constituționale privind completurile de 5 judecători și care afectează dosarele de fraude cu fonduri europene. Instanța supremă dorește să întrebe CJUE dacă deciziile Curții Constituționale (care este un organ exterior puterii judecătorești) privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii definitive în dosarele de fraude pe fonduri europene prin admiterea unor căi extraordinare de atac. (…) Instanța supremă urmează să ia pe 22 aprilie o decizie în acest caz, DNA și avocații inculpaților având posibilitatea să depună în scris puncte de vedere”, scrie Agerpres.

Rămânem la ÎCCJ, acolo unde președintele Curții Supreme, Cristina Tarcea, a catalogat, luni seară, sesizarea vicepreședintelui Camerei Deputaților, Florin Iordache, adresată Curții Constituționale a României (privind un conflict între Parlament și ÎCCJ pe tema completurilor specializate în corupție) drept „o presiune asupra instanțelor de judecată și o imixtiune inacceptabilă în actul de justiție. Doresc să vă spun cu certitudine și fără nicio umbră de rezervă că ceea ce s-a întâmplat astăzi mi se pare un abuz. Și spun asta pentru că pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție se află un dosar, dacă nu chiar mai multe dosare în care s-a invocat o excepție de nelegalitate a compunerii completului de trei (judecători – n.r.). Excepție întemeiată pe aceleași argumente care au fost invocate în sesizarea transmisă la Curtea Constituțională. Or, în condițiile în care nu lași o instanță legal învestită să se pronunțe cu privire la problema de drept și te duci la un alt organ al statului, la o altă instituție a statului, aceasta nu poate să fie decât o presiune asupra instanțelor de judecată și o imixtiune inacceptabilă în actul de justiție”, a declarat Cristina Tarcea la Realitatea TV, mai notează Agerpres.

Presa mai scrie azi că Augustin Lazăr a anunțat marți, că și-a depus candidatura pentru un nou mandat de procuror-general al României.

„În urmă cu jumătate de oră am depus-o (candidatura – n.r.). Am mers la cabinetul ministrului, bineînțeles”, a declarat actualul procuror general Augustin Lazăr, la sediul CSM, scrie Agerpres.

„Pe 18 martie, el a declarat că va candida pentru un nou mandat la șefia Ministerului Public. Funcția de procuror general va fi vacantă începând cu data de 28 aprilie când i se încheie actualul mandat lui Augustin Lazăr”, mai notează Agerpres.

Guvernul modifică taxa pe lăcomie.

„Taxa pe activele bancare se va reduce de la 1,2% pe an din activele financiare la 0,2% pentru băncile cu o cotă de piață de sub 1% și la 0,4% pentru cele cu o cotă de piață de peste 1%, se arată în proiectul de ordonanță care modifică O.U.G. nr. 114, zisă și ordonanța lăcomiei. Cota de piață este cea stabilită la sfârșitul semestrului/anului pentru care se datorează taxa. Taxa pe active redusă se declară și se plătește până la data de 25 august, inclusiv, a anului pentru care se datorează”, scrie Cotidianul.

În timp ce președintele anunță organizarea odată cu alegerile europarlamentare și a referendumului pe tema justiției, partidele continuă să își anunțe listele pentru aceste alegerile europene.

„Partidul Mișcarea Populară a validat, marți, în ședința Colegiului Național, lista cu candidații pentru Parlamentul European, alegeri care se vor desfășura în luna mai. Traian Băsescu deschide lista Partidului Mișcarea Populară pentru alegerile europarlamentare. Pe al doilea loc se află președintele partidului, Eugen Tomac”, anunță Mediafax.

La finalul Revistei, anunțăm o decizie a Parlamentului European cu privire la ora de vară.

„Parlamentul European a votat marți în favoarea renunțării la sistemul orei de vară și de iarnă, în care ceasurile sunt ajustate cu o oră în fiecare primăvară și toamnă, măsura urmând să fie aplicată din 2021.
Statele care vor decide să păstreze ora de vară vor face ultima ajustare a ceasurilor în ultima duminică din martie 2021, iar cele care preferă ora standard (de iarnă) vor face modificarea finală în ultima duminică din octombrie 2021. Proiectul de lege a fost adoptat cu 410 voturi pentru, 192 împotrivă și 51 de abțineri, iar intrarea în vigoare a acestuia a fost amânată din 2019 în 2021”, scrie Adevărul.

România trece la ora de vară, în acest an, în noaptea de 30 spre 31 martie.

Seară frumoasă!