128 views
Prima pagină a presei de azi este ţinută de accidentul de la 2 mai, unde doi tineri au fost ucişi și alţi trei răniţi, în urma unui accident rutier provocat de un alt tânăr de doar 19 ani.
„Accidentul s-ar fi produs în jurul orei 5.25. O tânăra de 20 de ani şi un tânăr de 20 de ani au murit pe loc, iar alţi trei tineri, doi bărbaţi şi o femeie, cu vârste de 19 şi 20 de ani, au fost răniţi. Înainte de accident, tănârul a fost înregistrat de camerele de supraveghere într-un market din Vama Veche, iar imaginile arată că abia se ținea pe picioare. Europa Liberă a stat de vorbă cu un martor care îl observase pe bărbat cu câteva ore înainte, în jurul orei 1 noaptea, cum conducea haotic și a depășit în mare viteză coloana de mașini care se formase la intrarea în Vama Veche”, relatează Radio Europa Liberă.
„Tânărul a fost reținut pentru 24 de ore și dus în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Constanţa, iar duminică Judecătoria Constanța a decis arestarea sa pentru 30 de zile, anunță G4Media, preluând Ziarul de Constanța. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată la Tribunalul Constanța. El este cercetat pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, părăsirea locului accidentului şi conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe. Polițiștii l-au testat și au descoperit că acesta avea trei substanțe interzise în organism – cocaină, amfetamină și metamfetamină”, mai scrie Radio Europa liberă.
Dincolo de tragedia provocată de acest tânăr şi de durerea familiilor îndoliate, ies la lumină problemele societăţii româneşti greu de rezolvat astăzi: consumul de droguri, cu toate consecinţele sale dezastruoase, lipsa unei legislaţii care să descurajeze dealer-ii de droguri şi consumatorii, lipsa controalelor, o legislaţie rutieră mult prea permisivă pentru tinerii fără experienţă auto. Şi toate acestea pornesc de la modelele pe care le promovăm în şcoală şi în afara ei, copiiilor, adolescenţilor şi mai târziu, tinerilor. Din păcate, lipsa promovării adevăratelor valori, lipsa educaţiei ne costă mai devreme sau mai târziu pe noi toţi.
Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici, sărbătorit recent la Academia Română, a murit duminică, la vârsta de 100 de ani. Reţinem comentariul preşedintelui Academiei Române, Ioan Aurel-Pop despre plecarea Seniorului Constantin Bălăceanu-Stolnici.
„S-a stins, la vârstă centenară, medicul Constantin Bălăceanu-Stolnici, membru de onoare al Academiei Române, provenit dintr-o familie cu rădăcini cunoscute din timpul Cruciadei Târzii. Duce cu sine în mormânt o lume întreagă, cu bunele şi cu relele vieţii sale, pe care le va judeca numai Dumnezeu. Mi-a plăcut mereu să-l ascult şi să-l citesc pentru că a ştiut să exprime o profesiune de credinţă dătătoare de încredere şi de speranţă. A sfidat mereu greutăţile şi a pledat pentru spiritualitate, pentru bine şi iubire de oameni, inclusiv în anii din urmă, pe această scenă recentă a vieţii, tulburate de «progresism», neomarxism şi «anularea culturii». Profesiunea de credinţă şi secretul longevităţii au ieşit limpede la lumină într-un memorabil interviu: «Sunt un optimist!». Academia Română îi aduce omagiul cuvenit, ca unui senior de vârstă şi ca unui savant. Să-i fie ţărâna uşoară şi amintirea de neclintit”, a transmis Ioan-Aurel Pop, în mesajul său, notează Cotidianul.
Presa mai scrie azi că fostul Premier Victor Ponta a fost numit consilier onorific al prim-ministrului Marcel Ciolacu.
„Acesta îl va consilia pe premier în domeniul relaţiilor economice internaţionale. (…) Decizia a fost publicată vineri în Monitorul Oficial. Activitatea lui Victor Ponta în această calitate este neremunerată”, scrie Agerpres.
„Ce taxe impun alte state europene, băncilor şi marilor corporaţi?” – este întrebarea care azi reapare în presa din România. Ziariştii români prezintă ce soluţii au găsit guvernele altor ţări pentru a rotunji bugetele acelor state.
„Italia este cel mai recent caz al unei ţări europene care a impus băncilor o taxă pe profiturile excepţionale, obţinute datorită dobânzilor mari, pentru a ajuta deţinătorii de ipoteci”, scrie Reuters, citată de News.ro.
News.ro prezintă modul în care principalele ţări europene taxează profiturile excepţionale ale băncilor.
„Preşedintele Emmanuel Macron a declarat în martie că companiile cu peste 5.000 de oameni ar trebui să împartă mai mult din profiturile lor «excepţional de mari» cu angajaţii, în loc să răscumpere acţiuni. Dar el şi ministrul de Finanţe Bruno Le Maire au exclus posibilitatea unei taxe excepţionale. Asta pentru că băncile franceze sunt supuse unei legi anti-cămătă care limitează ritmul creşterii trimestriale a preţurilor împrumuturilor”, scrie News.ro.
„Guvernul Ungariei a modificat taxele excepţionale impuse sectoarelor cheie ale economiei, într-un decret publicat în iunie, spunând că băncile îşi pot reduce plăţile de taxe excepţionale din 2024 cu până la 50% dacă îşi măresc achiziţiile de obligaţiuni guvernamentale ungare. Italia a aprobat pe 8 august un impozit unic de 40% asupra profiturilor pe care băncile le obţin din dobânzile mai mari şi intenţionează să folosească încasările pentru a ajuta deţinătorii de credite ipotecare. Se aşteaptă să încaseze mai puţin de 3 miliarde de euro (3,3 miliarde de dolari) din taxă, potrivit unor surse. Spania intenţionează să strângă 3 miliarde de euro până în 2024 din taxa excepţională asupra băncilor pe care a aprobat-o anul trecut, care impune o taxă de 4,8% asupra veniturilor lor nete din dobânzi şi a comisiilor nete peste un prag de 800 de milioane de euro. Guvernul suedez a început în ianuarie anul trecut «o taxă de risc» pentru instituţiile cu datorii legate de operaţiunile suedeze de peste 150 de miliarde de coroane suedeze (14,1 miliarde de dolari), pentru a consolida finanţele publice şi a crea spaţiu pentru acoperirea costurilor pe care le-ar putea provoca o criză financiară”, notează News.ro.
Odată cu discuţiile legate de măsurile fiscale pregătite de Guvernul Ciolacu, România liberă notează că „tot mai mulți români fac demersuri pentru a-și muta, legal, domiciliul fiscal în alte țări, cunoscute drept paradisuri fiscale”.
„Fenomenul de mutare a domiciliului fiscal în străinătate nu este unul nou și nu se manifestă doar în rândurile oamenilor de afaceri din România. El se explică prin reglementările mai favorabile existente în acele țări sau teritorii care sunt cunoscute sub titulatura de paradisuri fiscale. Dar în ultima lună, adică după mijlocul anului 2023, acest fenomen a înregistrat în România o creștere de peste 10 la sută. Nu întâmplător, intensificarea acestui fenomen coincide cu accentuarea temerilor legate de măsurile de austeritate la care lucrează guvernul Ciolacu”, relatează România liberă.
„Deși mai intens în ultima perioadă, acest fenomen nu este unul nou, ci reflectă eforturile constante ale indivizilor și companiilor de a-și optimiza situația fiscală și de a găsi soluții competitive într-un mediu economic dinamic și de impredictibilitate fiscală”, explică un comunicat de presă transmis de Appraisal and Valuation, compania deținătoare a brandului NAI Romania, notează România liberă.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat duminică, în contextul vizitelor pe care le-a făcut în Danemarca și Olanda, că țara sa va primi, în total, de la cele două state 61 de avioane F-16, relatează Libertatea, citând Agerpres.
„O zi puternică și foarte fructuoasă. Mulțumesc premierului Mark Rutte, întregii sale echipe și poporului olandez pentru decizia privind avioanele F-16 pentru Ucraina. Războinicii noștri vor primi 42 de avioane de luptă excelente”, a scris Zelenski pe o rețea de socializare, scrie Libertatea.
În acelaşi timp, Ucraina continuă să atace cu drone spaţiul aerian rus. Ministerul rus al Apărării a anunțat luni că a oprit un atac cu drone ucrainene asupra regiunii Moscova, fără a fi raportate victime.
„La 21 august, în jurul orei 6.50, ora Moscovei (aceeași oră în România – n.r.), a fost dejucată o tentativă a regimului de la Kiev de a efectua un atac terorist cu un vehicul aerian fără pilot de tip aeronavă”, a anunțat ministerul rus pe Telegram, scrie Libertatea.
„Drona a fost detectată deasupra regiunii Moscova și «suprimată prin intermediul războiului electronic», prăbușindu-se în apropierea satului Pokrovskoye din districtul Ruzsky, mai precizează Moscova. Totodată, luni dimineață, traficul aerian pe aeroportul Vnukovo din Moscova a fost oprit, relatează agenția rusă de presă de stat TASS, citând serviciul de presă al aeroportului”, mai notează Libertatea.
Seară liniştită!
