1 decembrie, sub semnul pandemiei

1 decembrie, Ziua Națională a României, se va sărbători în acest an, în Capitală, fără paradă militară și fără public.

„Pentru a evita întrunirea grupurilor mari de persoane, de această dată nu va avea loc parada militară obișnuită, iar publicul larg nu va putea participa. Totuși, în Piața Arcul de Triumf din București, va fi organizată o ceremonie restrânsă, care va cuprinde o ceremonie de depunere a unei coroane de flori de către președinte, defilarea gărzii de onoare – Brigada 30 Gardă «Mihai Viteazul», precum și survolarea zonei Arcului de Triumf de către aeronave militare, după cum a informat Președinția”, notează România Liberă.

La Alba Iulia, în orașul Marii Uniri, aflat în carantina, evenimentele organizate în acest an de Ziua Națională se vor defășura fără public.

„Pe de altă parte, nici în orașul Unirii, Alba Iulia, nu vor fi ceremonii cu public, mai ales că municipiul se află în carantină și urmează să iasă de abia în noaptea 30 noiembrie-1 decembrie. Restricțiile ar putea fi însă prelungite dacă numărul cazurilor de COVID-19 rămâne ridicat. Cu excepția slujbei de Te Deum și a ceremonialului militar de la Monumentul Unirii, celelalte evenimente nu vor avea loc cu public”, mai scrie România Liberă.

Sărbătoarea Sf. Andrei naște, în acest an, o serie de neînțelegeri între ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, și Guvern. După cum știm, Arhiepiscopul Tomisului i-a îndemnat pe credincioși să vină la pelerinajul de Sf. Andrei, care are loc pe 30 noiembrie, deși judecătorii au decis că doar locuitorii din județ pot să participe la acest evenimentul religios. Biserica Ortodoxă Română reacționează la situația creată la Constanța. Reprezentanții BOR spun că „pelerinajul poate avea loc cu îngăduința autorităților”.

„Statul are mandatul de a garanta libertatea religioasă, nu cultele, nu Biserica, nu Patriarhia. Cultele și credincioșii sunt beneficiarii libertății religioase garantate prin Constituție. Greutatea responsabilității de a proteja pacea socială, oferind condiții și soluții în perioade de criză, se află în primul rând pe umerii statului, care are obligația să motiveze limpede restricțiile și, într-o asemenea situație de dureroasă criză comunitară, să invite cultele religioase la dialog”, a transmis, joi, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe, prin intermediul unui comunicat de presă, scrie Libertatea.

Europa resimte din plin impactul pandemiei asupra economiilor naționale și asupra vieții cetățenilor statelor ei.

„Germania prelungește – până la începutul lui ianuarie – restricțiile impuse în lupta împotriva pandemiei COVID-19, prin închiderea barurilor și restaurantelor și limitarea participării la reuniuni private”, a anunțat cancelarul Angela Mrekel, relatează AFP, citat de News.ro.

„Restricțiile decise într-o întâlnire anterioară, în noiembrie, urmează astfel să se aplice «până la începutul lui ianuarie, dacă nu apare o scădere neașteptată a ratei infectării (cu SARS-CoV-2), însă acest lucru este, în acest stadiu, improbabil», a precizat ea. Rata infectării în Germania atingea miercuri 139,6 la 100.000 de locuitori – și 195,3 la 100.000 la Berlin -, departe de obiectivul de 50/100.000”, scrie News.ro.

„Barurile, restaurantele, locurile culturale sau cluburile de sport ar urma să rămână închise timp de peste o lună. Accesul în magazine va fi restrâns la un număr limitat de clienți – în funcție de suprafața acestora. Singura relaxare acordate de către liderii germani este că reuniunile private vor putea atinge zece persoane – începând de la 23 decembrie la 1 ianuarie, fără ca în acest număr să fie incluși copiii în vârste de până la 14 ani. În afara acestei perioade, reuniunile private sunt limitate la cinci persoane”, mai arată News.ro.

Restricții sunt și în Marea Britanie, dar britanicii speră că sfârșitul carantinei este aproape.

„Boris Johnson a transmis mulțumirile sale britanicilor care au respectat regulile impuse în timpul lockdown-ului, dar i-a avertizat pe aceștia că nu trebuie să lase garda jos după ridicarea carantinei generale pe 2 decembrie. Altfel, teritoriul Marii Britanii ar putea intra într-un nou lockdown în perioada Anului Nou”, relatează Adevărul.

„Premierul britanic a ținut să le mulțumească celor care au respectat regulile impuse în timpul lockdown-ului, spunând că datorita lor sistemul medical a reușit să nu fie copleșit și să evite colapsul”, mai scrie Adevărul.

În Franța, mișcările de stradă care au avut loc pe parcursul acestui an determină autoritățile să ia noi măsuri pentru protecția polițiștilor.

„Adunarea Națională a Franței urmează să aprobe marți o nouă lege de securitate menită să consolideze puterile poliției și să restricționeze modul în care imaginile care identifică ofițerii de poliție pot fi utilizate online, în TV și în print/ziare”, scrie România liberă.

„Jurnaliștii și redactorii francezi, precum și politicienii de stânga și liberali au fost indignați în mod deosebit de articolul 24 din lege, ceea ce va face o infracțiune pedepsită cu un an de închisoare și o amendă de 45.000 EUR pentru «publicarea, prin orice mijloace și în orice mediu , fața sau orice altă caracteristică de identificare» a unui ofițer de poliție sau a unui jandarm «cu scopul de a le provoca vătămări fizice sau psihologice»”, mai notează România liberă.

În România, o acțiune recentă a procurorilor scoate la iveală o rețea specializată în fraudarea probelor pentru obținerea permisului de conducere. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au publicat, joi seară, fotografiile din urma perchezițiilor de la Serviciul Permise Suceava, acolo unde, potrivit procurorilor, s-au descoperit 1,2 milioane de euro ascunși în ligheane și găleți.

„Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au efectuat zeci de percheziții pentru destructurarea unei rețele specializată în fraudarea probelor teoretice și practice pentru obținere a permisului de conducere. Din rețeaua care vindea permise de conducere pe mii de euro ar fi făcut parte și angajați ai Prefecturii Suceava. Astfel, procurorii au descoperit aproape 1 milion de euro ascunși în găleți, ligheane și chiar în pereți. Pe lângă această sumă, oamenii legii au mai ridicat ceasuri și bijuterii din aur, precum și opt autoturisme de lux. Potrivit unui comunicat al DNA, în urma efectuării a 67 de percheziții în București și în județele Suceava, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Neamț și Bacău, au fost ridicate sume de bani și bunuri în valoare de peste un milion de euro: 1.225.000 euro; 790.000 lei; 12.000 dolari; 1.500 lire sterline; 37 ceasuri de lux; 21 brățări; 18 lanțuri și 4 pandantive de aur; 8 autoturisme de lux”, notează Adevărul.

Seară frumoasă!