Consiliul UE îşi reafirmă susţinerea pentru candidatul francez la funcţia de procuror-şef european

Capturile de droguri, despre care românii aflau în anii ‘90 din filmele americane, sunt astăzi un fapt divers care de multe ori nu mai prinde pagina întâi a ziarelor naționale.

Scriem în deschiderea Revistei despre drogurile aduse de valurile mării pe litoralul românesc care țin poliția în alertă.

„Peste 300 de polițiști și jandarmi sunt angrenați într-o amplă acțiune care se desfășoară pe litoralul românesc, pe o distanță de circa 90 de kilometri, într-un dosar de trafic de droguri, la căutări participând și 14 ambarcațiuni, scafandri, precum și două elicoptere”, a precizat, sâmbătă, la Mamaia, purtătorul de cuvânt al Poliției Române, Georgian Drăgan, scrie Agerpres.

„Mai multe pachete cu droguri au fost găsite duminică pe plajă în diferite zone din municipiul Constanța, Eforie, Olimp, 23 August, Costinești, după ce în zilele de 5 și 6 aprilie autoritățile au descoperit cantitatea totală de 131 de kilograme de droguri pe litoralul constănțean, potrivit Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ). Unele dintre pachete se aflau prinse în veste de salvare, fiind aduse de valuri la țărm. Polițiștii fac încă o dată apel la cetățenii care găsesc pe plajă astfel de pachete să anunțe autoritățile la numărul unic de urgență 112”, arată Agerpres.

La Bruxelles negocierile pentru desemnarea viitorului procurer-șef european sunt în impas și ar putea să intre în sarcina viitorului Parlament european.

„Consiliul UE își reafirmă susținerea pentru candidatul francez la funcția de procuror-șef european, după ce și runda a treia de negocieri a eșuat joi. Consiliul spune că o nouă rundă de negocieri poate avea loc săptămâna viitoare și, dacă nu se ajunge la un rezultat, negocierile pot continua după instalarea noului Parlament European. Consiliul consideră că, pentru acest post, este nevoie de un profesionist cu experiență, independent, care să poată să pună în funcțiune instituția încă de la început și precizează că misiunea primului procuror șef al UE pe parcursul celor 7 ani de mandat va consta, în special, în construirea structurii administrative și operaționale a instituției și în stabilirea unor bune relații de lucru cu autoritățile judiciare naționale”, notează News.ro.

„Negociatorii Consiliului și-au exprimat deschiderea pentru o nouă reuniune săptămâna viitoare, la o dată care urmează să fie stabilită. În cazul în care negocierile nu vor fi încheiate săptămâna viitoare, probabil că acestea vor fi reluate odată ce noul Parlament este instalat”, se mai arată într-un comunicat al Consiliului, mai scrie News.ro.

Fostul procuror-șef DNA Laura Codruța Kovesi este sprijinită în Franța de opozanții președintelui, mișcarea Vestelor galbene.

„Vestele galbene din Justiție ce protestează în Franța împotriva corupției, au afișat un mesaj de susținere a fostei șefe DNA, Laura Codruța Kovesi, pentru funcția de procuror-șef european. Susținerea este cu atât mai surprinzătoare cu cât contracandidatul lui Kovesi este procurorul francez Jean-François Bohnert”, scrie Adevărul.

„Pentru a lupta împotriva corupției gulerelor albe, Europa va înființa instituția  «procurorului european»: așa că nu lăsa pe oricine să fie numit în această funcție! Împotriva corupției, avem nevoie: Laura Codruța Kovesi”, arată o postare pe pagina de Twitter a Vestelor Galbene din Justiție, scrie Hotnews.ro, citată de Adevărul.

„Europarlamentarul Cristian Preda a publicat vineri o scrisoare în care familiile jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia și a jurnalistului slovac Jan Kuciak, uciși fiindcă dezvăluiau acte de corupție, cer Consiliului s-o numească pe Laura Codruța Kovesi la șefia Parchetului European. Potrivit scrisorii înaintate secretarului general al Consiliului Europei, familiile celor doi jurnaliști uciși susțin că Laura Codruța Kovesi este cea mai calificată candidată la funcția de procuror șef European”, mai notează Adevărul.

Presa mai scrie azi că liderul UDMR, Kelemen Hunor a fost împiedicat sâmbătă să intre în Ucraina, unde voia să participe la a 30-a aniversare de la înființarea Uniunii Culturale Maghiare din Ucraina Subcarpatică, relatând că a primit în pașaport și o interdicție de a intra în Ucraina până în 13 octombrie 2020.

„Ulterior, Ambasada Ucrainei a informat că Hunor are, de fapt,  interdicție încă din 3 noiembrie 2017. După acuzațiile lansate, ambasadorul Ucrainei la București, Oleksandr Bankov, a anunțat că președintelui UDMR i-a fost interzisă intrarea pe teritoriul Ucrainei încă din 3 noiembrie 2017 și că de atunci acesta a mai încercat să intre în această țară folosind pașaportul ungar și a fost refuzat. Liderul UDMR susține că nu are pașaport unguresc și că nu a mai încercat să intre în Ucraina, așa cum a susținut ambasadorul Ucrainei”, scrie Cotidianul.

„Ungaria consideră inacceptabilă aplicarea interdicției de a intra pe teritoriul Ucrainei a președintelui UDMR, Hunor Kelemen, motiv pentru care, ambasadorul Ucrainei la Budapesta este convocat luni la Ministerul ungar de Externe, a informat Tamás Menczer, secretar de stat în cadrul Ministerului Ungar al Afacerilor Externe și al Comerțului Exterior”, potrivit MTI, citată de Cotidianul.

În finalul Revistei, scriem despre alegerile din Turcia.

„Formațiunea politică a președintelui turc Tayyip Erdogan, Partidul Dreptate și Dezvoltare (AKP), a informat că va încerca să obțină renumărarea tuturor voturilor de la Istanbul, a informat duminică un oficial de rang înalt. Partidul său a contestat deja rezultatele din 39 de districte”, relatează Reuters, citată de Mediafax.

 „Ekrem Imamoglu, care candidează din partea Partidului Republican al Poporului (centru-stânga, secular, CHP), principala formațiune de opoziție, a scăzut deja de la 25.000 de voturi la 16.000 de voturi, după ce aproximativ 70% din renumărări au fost efectuate. Vicepreședintele Partidului Justiției și Dezvoltării, Ali Ihsan Yavuz, a informat că a existat o «abatere organizată» în cadrul tribunalului inițial, iar cererea de renumărare va fi depusă la Comisia Electorală (YSK)”, mai scrie Mediafax.

Seară frumoasă!