Despre noua viziune de la UNIUNEA JURIȘTILOR

26 dec. 2014
2 voturi, medie: 4,50 din 52 voturi, medie: 4,50 din 52 voturi, medie: 4,50 din 52 voturi, medie: 4,50 din 52 voturi, medie: 4,50 din 5 (2 votes, average: 4,50 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 1664
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 
Nicolae Cirstea

Nicolae Cîrstea: Bună seara, domnule președinte, și felicitări pentru acest eveniment organizat, iată, în al doilea an de mandat al dumneavoastră în calitate de președinte al Uniunii Juriștilor din România, care după părerea mea a fost la cele mai înalte standarde. Cel puțin așa s-a văzut din sală. Nu știu cum s-a văzut de la pupitru.

Codul administrativ - 2019. Editie tiparita pe hartie alba

Ioan Chelaru: Știți că nu este numai rezultatul muncii mele, este rezultatul muncii întregii echipe de conducere a Uniunii Juriștilor din România.
Este adevărat, noi păstrăm o tradiție. Păstrăm o tradiție, care vine de acum 23 de ani, constând în aceea că, printre multe alte activități pe care le organizăm, la finalul fiecărui an, acordăm pentru cele mai importante cărți de drept, care au și autori consacrați sau care bat la porțile consacrării, premiile Uniunii.

Nicolae Cirstea

Ioan Chelaru: În ultimii ani, noul consiliu director al Uniunii, dorind să răspundă acelui adagiu non multa sed multum, a apreciat că trebuie consolidată rigoarea în evaluarea și acordarea acestor premii. Acordăm mai puține premii, dar căutăm să premiem cele mai bune lucrări. Prin urmare, consiliul director al Uniunii numește o comisie de evaluare a lucrărilor alcătuită din universitari de prestigiu, specialiști în diferite discipline ale științei dreptului, care analizează toate lucrările pe care Editurile le pun la dispoziție și acordă un premiu pe o anumită zonă: drept privat, drept public ș.a.m.d.
De aceea, ați văzut că imediat s-a și simțit, încă de anul trecut, interesul major al celor care activează în domeniul dreptului, atât în calitate de practicieni (judecători, procurori, avocați, notari, consilieri juridici ș.a.), cât și în calitate de teoreticieni (universitari, cercetători științifici) pentru premiile acordate și s-a întărit garanția că aceste premii reflectă cu adevărat valoarea unei lucrări. Pentru mine a fost esențial. Și nu contează neapărat valoarea patrimonială a premiului acordat, care este una modică, vă dați seama că Uniunea nu are resurse financiare mari pentru a acorda asemenea premii. Contează foarte mult recunoașterea juriștilor, indiferent că sunt magistrați ori avocați sau consilieri juridici, contează aprecierea și în momentul în care un autor, chiar din provincie, chiar din orașe care nu sunt neapărat universitare, muncește mult la o asemenea carte și vine și primește un premiu. Sigur că cei care sunt, de obicei, ca dumneavoastră, extrem de bine informați, poate un pic surprinși la început, constată că valorile știintifice din domeniu nu sunt numai în marile orașe și în marile centre universitare. E adevărat că efervescență științifică există în universități, precum și în institutele de cercetări, câte mai sunt și care mai sunt. De asemenea, preocupare pentru calitatea actului științific se relevă și la nivelul comitetului de redacție al Revistei „Dreptul”. Recunoașterea unei asemenea reviste ca fiind cea mai valoroasă din România, mai ales prin rigoarea actului redacțional și a valorii științifice incontestabile a materialelor publicate, în condițiile în care apar multe reviste de drept, după atâția ani, ne spune ceva. Și nu neapărat faptul că avem un mare număr de abonamente sau faptul că suntem cunoscuți la toate instanțele, la casele de avocatură, la notari ș.a.m.d. Nu. Împrejurarea, spre exemplu, că au început să se ceară opinii științifice de la cei care lucrează în cadrul redacției revistei ne spune că da, domnule, chiar sunt buni profesioniști. Se cere opinia științifică a revistei sau a redactorului-șef sau a unuia dintre specialiștii de la Revista „Dreptul” în concordanță sau în concurență cu opinia științifică a unui mare universitar. Și asta ne spune ceva.
Deopotrivă, remarc și eforturile deosebite ale colegiului de redacție al Revistei ‘’Palatul de Justiție’’ – publicație de cultură juridică – pentru a scoate lună de lună numere tot mai bune, care să capteze interesul unei palete tot mai diverse de cititori, fie ei juriști, fie din afara profesiei.

Nicolae Cîrstea: Ați anticipat puțin întrebarea mea următoare. Revenind un pic, aș vrea să vă spun, din partea cealaltă a baricadei, că, într-adevăr, premiile și importanța acestei manifestări au crescut foarte mult și vă felicit că ați avut un rol important în tot ce se întâmplă de un an și jumătate la Uniunea Juriștilor din România. Continuând cele menționate deja de dumneavoastră anterior, aș vrea să punctez că am văzut în ultimul an la Revista „Dreptul” o serie de dosare tematice care au fost introduse în politica editorială și care înțeleg deja, din cele spuse anterior, că pleacă de la problemele reale cu care justiția, justițiabilul se confruntă și cred că au și ecoul așteptat de grupul de juriști, de profesori, de specialiști ai Revistei „Dreptul”.

Ioan Chelaru: În general, tematicile abordate de echipa noastră de acolo și de echipa dumneavoastră, dar, în principal, de echipa științifică de la Revista „Dreptul”, s-au referit la situații reale, la nevoi de reglementare care au venit din societatea românească – nu neapărat din societatea științifică de drept românească. Și vă dau două exemple pe care le cunoașteți.
Unul dintre aceste dosare tematice este despre revizuirea Constituției, chestiune care ține de modernizarea României și asupra căreia toată societatea românească în prezent s-a aplecat, și al doilea, dacă vreți, este legat, de aplicarea legii penale, de aplicarea codurilor și, legat de acest lucru, de aplicarea legii penale mai favorabile. Știți foarte bine că a fost o temă dezbătută foarte mult în lumea juridică. Până la urmă a fost nevoie de o decizie a Curții Constituționale (Decizia nr. 265/2014) care să se pronunțe și să decidă că, de fapt, legea penală mai favorabilă se aplică în integralitatea sa, nu numai pe capitole. Ca să nu vorbesc de teme, apropo de dosare tematice, una din teme s-a referit la constantele dreptului. Foarte multe lucruri care preocupă, poate numai 15- 30% dintre cei care practică dreptul, dar care în afară de profesie în sine au o pasiune specială pentru știința dreptului; spre nuanțe, spre principii, spre dezbaterea unor instituții reglementate altfel în noile coduri decât au fost în vechile coduri.

Nicolae Cîrstea: Am apreciat finalizarea acestor dosare tematice după susținerea unor manifestări și unor mese rotunde în cadrul cărora Revista „Dreptul” a încercat să clarifice unele dintre aspecte, tranșând apoi discuțiile respective și dezbaterile în paginile revistei în cadrul acestor dosare tematice. Am apreciat, de asemenea, în mod deosebit anvergura pe care aceste manifestări au căpătat-o, fiind la cel mai înalt nivel, având ca invitați în rândurile vorbitorilor, dar și în sală, reputați specialiști și poate cele mai luminate minți ale doctrinei românești, ale lumii juridice românești.

Ioan Chelaru: Cred că, în urmă cu un an și jumătate, dumneavoastră, dacă bine îmi aduc aminte, v-am dat și primul interviu din viața mea de președinte al Uniunii Juriștilor din România și atunci am spus un lucru care ține, dacă vreți, de educația, de credința mea, de gândirea mea.
Am spus atunci că voi încerca și în calitate de președinte, cum am încercat și în calitate de decan de barou, și în calitate de cadru didactic universitar, sau în calitate de parlamentar, când încep să fac un lucru, să-l fac la parametri maximi sau cei mai buni care pot să existe, de care sunt capabil. Este ceea ce am primit eu, dacă vreți, de mic, de la părinții mei, de altfel, oameni simpli care mi-au spus: «dragule, în viață dacă începi să faci un lucru, indiferent că ține de profesie, că ține de viața ta personală, dacă poți să faci foarte bine, faci, dacă nu, lași pe altul». Deci, din acest punct de vedere, mă bucur că echipa pe care o avem noi la Uniunea Juriștilor, în primul rând, vicepreședinții cu care lucrăm, au primit acest, să zicem, deziderat, cu care eu am venit, o noutate într-un fel în lumea noastră și în echipa noastră să ne aplecăm pe teme reale, pe teme actuale, nu pe teme false, pe teme care preocupă societatea românească și reflectarea acestor teme în lumea justiției, în lumea celor care lucrează în justiție și de fiecare dată am avut parametri maximi. În sensul în care locațiile unde ne ținem întâlnirile, conferințele, simpozioanele să fie acceptabile și agreate de toată lumea, nivelul lucrărilor prezentate să fie cât mai aproape de maximul care se poate, nivelul participării să reflecte latura științifică a celor mai buni universitari, latura profesională, lideri de asociații profesionale, lideri de profesii sau lideri de instituții din România importante în lumea noastră.

Nicolae Cîrstea: Pentru că tot suntem la final de an, poate cu voia dumneavoastră, se poate face și un bilanț al acestui aproape un an și jumătate de mandat; am constatat faptul că ați reușit în această perioadă, nu foarte lungă, poate aș spune chiar, din contră, într-o perioadă scurtă, să aduceți majoritatea profesiilor juridice sub această cupolă a Uniunii Juriștilor din România și aici cred că meritul dumneavoastră și al echipei este important și trebuie evidențiat.

Ioan Chelaru: Da, nu majoritatea, toate. Toate profesiile juridice, ocupațiile, cum le spun unii dintre colegii noștri, sunt în acest moment într-o acțiune de coeziune în cadrul Uniunii Juriștilor pentru că suntem, și am dovedit lucrul acesta, de bună-credință, suntem de bună intenție, nu dorim să monopolizăm nimic din ceea ce aparține unor categorii profesionale din lumea noastră, lumea juriștilor, dimpotrivă, am spus, suntem acolo unde oamenii au nevoie. Au nevoie de judecători, au nevoie de procurori, au nevoie de avocați, de notari, au nevoie de consilieri juridici, executori ș.a.m.d. Deci, aria noastră de preocupări, în afară de cele științifice despre care am discutat și mereu o să discutăm, suntem lângă oamenii care practică profesii ale dreptului și suntem pe zonele unde se întâlnesc dificultăți, începând de la reglementarea în sine, până la reglementarea profesiei, până la relațiile interinstituționale unde putem ajuta. Nu ne putem amesteca, desigur, că nu poți să discuți, de exemplu, despre ierarhiile de la instanțele de judecată și, din acest punct de vedere, probabil și modul meu de a acționa în spiritul unor discuții bazate pe negociere și înțelegere a contat pentru că le-am spus și celor care aveau ezitări în a intra în Uniune – nu venim să vă luăm nimic, venim să vă ajutăm. Sub această umbrelă a Uniunii Juriștilor din România toate profesiile au de câștigat. Nimeni nu cedează, nimeni nu dă nimic, decât valoare științifică, valoare profesională, iar ce putem face intră într-unul dintre proiectele noastre viitoare legat de coeziunea și îmbinarea profesiilor juridice cu învățământul juridic care este într-o mare criză, așa că putem face lucruri bune pentru toții juriștii, nu numai pentru o anumită categorie care, poate, în anumite momente, ar părea privilegiată.

Nicolae Cîrstea: În încheiere, pentru că suntem totuși la un moment de bilanț – sfârșit de an 2014, început de an 2015 –, aș vrea să vă rog dacă este posibil să ne devoalați câteva dintre proiectele și ideile dumneavoastră pentru perioada următoare.

Ioan Chelaru: Noi suntem o echipă ambițioasă. Nu-mi place să spun acest lucru, dar dacă tot m-ați tras de limbă, măcar să nu îmi pară rău. Suntem o echipă ambițioasă care și-a propus în anul 2015, în afară de lucrurile de care vorbeam, care sunt legate de coeziunea și îmbinarea dintre profesiile juridice, o așezare mai largă pe baze structural-teritoriale a Uniunii. Reprezentativitatea Uniunii numai în câteva dintre orașele țării – și vorbesc din punct de vedere administrativ acum – nu ne ajută. Uniunea este căutată mereu de colegi, de juriști din diverse colțuri ale țării care se interesează de ceea ce facem, iar noi nu am reușit cu structura organizatorică și cu resursele pe care le avem măcar pe zonele mari, pe zonele istorice să avem filiale. Este o muncă pe care noi ne-am propus să o facem, n-o voi face singur, eu având, așa cum bine știți, și alte preocupări, însă eu spun că anul 2015 care stă să înceapă va însemna câteva coordonate legate de implicarea Uniunii Juriștilor în găsirea unor soluții pentru ridicarea nivelului învățământului universitar juridic.
Apoi, așezarea pe baze structurale (dacă va fi nevoie chiar prin modificarea și completarea statutului Uniunii) a coeziunii pe care noi o dorim în cadrul tuturor profesiilor juridice și, în fine, bănuiesc că știți că noi am primit anul acesta, din partea Guvernului României, statutul de societate de utilitate publică. Sper ca acest lucru să ne ajute ca să intrăm în câteva proiecte naționale, chiar internaționale care să dea aceastui statut, acea credibilitate și, până la urmă, acea unitate de care avem nevoie.

Nicolae Cîrstea: Domnule Președinte, vă mulțumesc și, totodată, vă felicit! Vom încerca la rându-ne să fim, cu resursele noastre, alături de Uniunea Juriștilor din România, de publicațiile DREPTUL.

Ioan Chelaru: Ați fost în permanență, nu uităm acest lucru, ne bazăm pe dumneavoastră, probabil că și dumneavoastră pe noi. Eu sunt convins că preocupări importante, proiecte de mai mare anvergură putem realiza împreună, sigur, în beneficiul tuturor celor care lucrează, celor care muncesc sau care sunt în justiție, având în vedere și interesele dumneavoastră, dar și preocupările noastre.

Nicolae Cîrstea: Un mesaj în încheiere pentru juriștii din România în prag de sărbători și de început de an nou?

Ioan Chelaru: Este greu să transmiți un mesaj unitar pentru toată lumea, pentru toți cei care au profesii în cadrul lumii justiției. Aș vrea să le doresc să aibă răbdarea, înțelegerea, preocuparea continuă pentru ca dinamica socială care se reflectă într-o dinamică legislativă, cam prea mare, să nu reprezinte un impediment în practicarea profesiei și să se întoarcă mai mult cu fața către oameni, încercând să aducă actul de justiție, indiferent de zona profesională în care sunt, cât mai aproape de oameni.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc!

Despre noua viziune de la UNIUNEA JURIȘTILOR was last modified: mai 5th, 2015 by Ioan Chelaru
0 Shares

Vă recomandăm:

Despre autor:

Ioan Chelaru

Ioan Chelaru

Este vicepreședinte al Senatului României, președintele Uniunii Juriștilor din România, vicepreședintele UNBR și decan al Baroului Neamț.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter