1.210 views
[/third_paragraph][paragraph_right]
Nicolae Cîrstea: Bună seara, domnule preşedinte, şi felicitări pentru acest eveniment organizat, iată, în al doilea an de mandat al dumneavoastră în calitate de preşedinte al Uniunii Juriştilor din România, care după părerea mea a fost la cele mai înalte standarde. Cel puţin aşa s-a văzut din sală. Nu ştiu cum s-a văzut de la pupitru.[/paragraph_right]
Ioan Chelaru: Ştiţi că nu este numai rezultatul muncii mele, este rezultatul muncii întregii echipe de conducere a Uniunii Juriştilor din România.
Este adevărat, noi păstrăm o tradiţie. Păstrăm o tradiţie, care vine de acum 23 de ani, constând în aceea că, printre multe alte activităţi pe care le organizăm, la finalul fiecărui an, acordăm pentru cele mai importante cărţi de drept, care au şi autori consacraţi sau care bat la porţile consacrării, premiile Uniunii.[/blockquote][/paragraph_left][third_paragraph]
[third_paragraph]
Ioan Chelaru: În ultimii ani, noul consiliu director al Uniunii, dorind să răspundă acelui adagiu non multa sed multum, a apreciat că trebuie consolidată rigoarea în evaluarea şi acordarea acestor premii. Acordăm mai puţine premii, dar căutăm să premiem cele mai bune lucrări. Prin urmare, consiliul director al Uniunii numeşte o comisie de evaluare a lucrărilor alcătuită din universitari de prestigiu, specialişti în diferite discipline ale ştiinţei dreptului, care analizează toate lucrările pe care Editurile le pun la dispoziţie şi acordă un premiu pe o anumită zonă: drept privat, drept public ş.a.m.d.
De aceea, aţi văzut că imediat s-a şi simţit, încă de anul trecut, interesul major al celor care activează în domeniul dreptului, atât în calitate de practicieni (judecători, procurori, avocaţi, notari, consilieri juridici ş.a.), cât şi în calitate de teoreticieni (universitari, cercetători ştiinţifici) pentru premiile acordate şi s-a întărit garanţia că aceste premii reflectă cu adevărat valoarea unei lucrări. Pentru mine a fost esenţial. Şi nu contează neapărat valoarea patrimonială a premiului acordat, care este una modică, vă daţi seama că Uniunea nu are resurse financiare mari pentru a acorda asemenea premii. Contează foarte mult recunoaşterea juriştilor, indiferent că sunt magistraţi ori avocaţi sau consilieri juridici, contează aprecierea şi în momentul în care un autor, chiar din provincie, chiar din oraşe care nu sunt neapărat universitare, munceşte mult la o asemenea carte şi vine şi primeşte un premiu. Sigur că cei care sunt, de obicei, ca dumneavoastră, extrem de bine informaţi, poate un pic surprinşi la început, constată că valorile știintifice din domeniu nu sunt numai în marile oraşe şi în marile centre universitare. E adevărat că efervescenţă ştiinţifică există în universităţi, precum şi în institutele de cercetări, câte mai sunt şi care mai sunt. De asemenea, preocupare pentru calitatea actului ştiinţific se relevă şi la nivelul comitetului de redacţie al Revistei „Dreptul”. Recunoaşterea unei asemenea reviste ca fiind cea mai valoroasă din România, mai ales prin rigoarea actului redacţional şi a valorii ştiinţifice incontestabile a materialelor publicate, în condiţiile în care apar multe reviste de drept, după atâţia ani, ne spune ceva. Şi nu neapărat faptul că avem un mare număr de abonamente sau faptul că suntem cunoscuţi la toate instanţele, la casele de avocatură, la notari ş.a.m.d. Nu. Împrejurarea, spre exemplu, că au început să se ceară opinii ştiinţifice de la cei care lucrează în cadrul redacţiei revistei ne spune că da, domnule, chiar sunt buni profesioniști. Se cere opinia ştiinţifică a revistei sau a redactorului-şef sau a unuia dintre specialiștii de la Revista „Dreptul” în concordanţă sau în concurenţă cu opinia ştiinţifică a unui mare universitar. Și asta ne spune ceva.
Deopotrivă, remarc şi eforturile deosebite ale colegiului de redacţie al Revistei ‘’Palatul de Justiţie’’ – publicaţie de cultură juridică – pentru a scoate lună de lună numere tot mai bune, care să capteze interesul unei palete tot mai diverse de cititori, fie ei jurişti, fie din afara profesiei.[/blockquote]
Nicolae Cîrstea: Aţi anticipat puţin întrebarea mea următoare. Revenind un pic, aş vrea să vă spun, din partea cealaltă a baricadei, că, într-adevăr, premiile şi importanţa acestei manifestări au crescut foarte mult şi vă felicit că aţi avut un rol important în tot ce se întâmplă de un an şi jumătate la Uniunea Juriştilor din România. Continuând cele menţionate deja de dumneavoastră anterior, aş vrea să punctez că am văzut în ultimul an la Revista „Dreptul” o serie de dosare tematice care au fost introduse în politica editorială şi care înţeleg deja, din cele spuse anterior, că pleacă de la problemele reale cu care justiţia, justiţiabilul se confruntă şi cred că au şi ecoul aşteptat de grupul de jurişti, de profesori, de specialişti ai Revistei „Dreptul”.
[blockquote style=”2″]Ioan Chelaru: În general, tematicile abordate de echipa noastră de acolo şi de echipa dumneavoastră, dar, în principal, de echipa ştiinţifică de la Revista „Dreptul”, s-au referit la situaţii reale, la nevoi de reglementare care au venit din societatea românească – nu neapărat din societatea ştiinţifică de drept românească. Şi vă dau două exemple pe care le cunoaşteţi.
Unul dintre aceste dosare tematice este despre revizuirea Constituţiei, chestiune care ţine de modernizarea României şi asupra căreia toată societatea românească în prezent s-a aplecat, şi al doilea, dacă vreţi, este legat, de aplicarea legii penale, de aplicarea codurilor şi, legat de acest lucru, de aplicarea legii penale mai favorabile. Ştiţi foarte bine că a fost o temă dezbătută foarte mult în lumea juridică. Până la urmă a fost nevoie de o decizie a Curţii Constituţionale (Decizia nr. 265/2014) care să se pronunţe şi să decidă că, de fapt, legea penală mai favorabilă se aplică în integralitatea sa, nu numai pe capitole. Ca să nu vorbesc de teme, apropo de dosare tematice, una din teme s-a referit la constantele dreptului. Foarte multe lucruri care preocupă, poate numai 15- 30% dintre cei care practică dreptul, dar care în afară de profesie în sine au o pasiune specială pentru ştiinţa dreptului; spre nuanţe, spre principii, spre dezbaterea unor instituţii reglementate altfel în noile coduri decât au fost în vechile coduri.
Nicolae Cîrstea: Am apreciat finalizarea acestor dosare tematice după susţinerea unor manifestări şi unor mese rotunde în cadrul cărora Revista „Dreptul” a încercat să clarifice unele dintre aspecte, tranşând apoi discuţiile respective şi dezbaterile în paginile revistei în cadrul acestor dosare tematice. Am apreciat, de asemenea, în mod deosebit anvergura pe care aceste manifestări au căpătat-o, fiind la cel mai înalt nivel, având ca invitaţi în rândurile vorbitorilor, dar şi în sală, reputaţi specialişti şi poate cele mai luminate minţi ale doctrinei româneşti, ale lumii juridice româneşti.
[blockquote style=”2″]Ioan Chelaru: Cred că, în urmă cu un an şi jumătate, dumneavoastră, dacă bine îmi aduc aminte, v-am dat și primul interviu din viaţa mea de președinte al Uniunii Juriştilor din România şi atunci am spus un lucru care ţine, dacă vreţi, de educaţia, de credinţa mea, de gândirea mea.
Am spus atunci că voi încerca și în calitate de preşedinte, cum am încercat şi în calitate de decan de barou, şi în calitate de cadru didactic universitar, sau în calitate de parlamentar, când încep să fac un lucru, să-l fac la parametri maximi sau cei mai buni care pot să existe, de care sunt capabil. Este ceea ce am primit eu, dacă vreţi, de mic, de la părinţii mei, de altfel, oameni simpli care mi-au spus: «dragule, în viaţă dacă începi să faci un lucru, indiferent că ţine de profesie, că ţine de viaţa ta personală, dacă poţi să faci foarte bine, faci, dacă nu, laşi pe altul». Deci, din acest punct de vedere, mă bucur că echipa pe care o avem noi la Uniunea Juriştilor, în primul rând, vicepreşedinţii cu care lucrăm, au primit acest, să zicem, deziderat, cu care eu am venit, o noutate într-un fel în lumea noastră şi în echipa noastră să ne aplecăm pe teme reale, pe teme actuale, nu pe teme false, pe teme care preocupă societatea românească şi reflectarea acestor teme în lumea justiţiei, în lumea celor care lucrează în justiţie şi de fiecare dată am avut parametri maximi. În sensul în care locaţiile unde ne ținem întâlnirile, conferințele, simpozioanele să fie acceptabile şi agreate de toată lumea, nivelul lucrărilor prezentate să fie cât mai aproape de maximul care se poate, nivelul participării să reflecte latura ştiinţifică a celor mai buni universitari, latura profesională, lideri de asociaţii profesionale, lideri de profesii sau lideri de instituţii din România importante în lumea noastră.
Nicolae Cîrstea: Pentru că tot suntem la final de an, poate cu voia dumneavoastră, se poate face şi un bilanţ al acestui aproape un an şi jumătate de mandat; am constatat faptul că aţi reuşit în această perioadă, nu foarte lungă, poate aş spune chiar, din contră, într-o perioadă scurtă, să aduceţi majoritatea profesiilor juridice sub această cupolă a Uniunii Juriştilor din România şi aici cred că meritul dumneavoastră şi al echipei este important şi trebuie evidenţiat.
[blockquote style=”2″]Ioan Chelaru: Da, nu majoritatea, toate. Toate profesiile juridice, ocupaţiile, cum le spun unii dintre colegii noştri, sunt în acest moment într-o acţiune de coeziune în cadrul Uniunii Juriştilor pentru că suntem, și am dovedit lucrul acesta, de bună-credință, suntem de bună intenţie, nu dorim să monopolizăm nimic din ceea ce aparţine unor categorii profesionale din lumea noastră, lumea juriştilor, dimpotrivă, am spus, suntem acolo unde oamenii au nevoie. Au nevoie de judecători, au nevoie de procurori, au nevoie de avocaţi, de notari, au nevoie de consilieri juridici, executori ş.a.m.d. Deci, aria noastră de preocupări, în afară de cele ştiinţifice despre care am discutat şi mereu o să discutăm, suntem lângă oamenii care practică profesii ale dreptului şi suntem pe zonele unde se întâlnesc dificultăţi, începând de la reglementarea în sine, până la reglementarea profesiei, până la relaţiile interinstituţionale unde putem ajuta. Nu ne putem amesteca, desigur, că nu poţi să discuţi, de exemplu, despre ierarhiile de la instanţele de judecată și, din acest punct de vedere, probabil și modul meu de a acţiona în spiritul unor discuţii bazate pe negociere şi înţelegere a contat pentru că le-am spus și celor care aveau ezitări în a intra în Uniune – nu venim să vă luăm nimic, venim să vă ajutăm. Sub această umbrelă a Uniunii Juriștilor din România toate profesiile au de câștigat. Nimeni nu cedează, nimeni nu dă nimic, decât valoare știinţifică, valoare profesională, iar ce putem face intră într-unul dintre proiectele noastre viitoare legat de coeziunea și îmbinarea profesiilor juridice cu învăţământul juridic care este într-o mare criză, aşa că putem face lucruri bune pentru toţii juriştii, nu numai pentru o anumită categorie care, poate, în anumite momente, ar părea privilegiată.
[/blockquote]Nicolae Cîrstea: În încheiere, pentru că suntem totuși la un moment de bilanț – sfârșit de an 2014, început de an 2015 –, aș vrea să vă rog dacă este posibil să ne devoalați câteva dintre proiectele și ideile dumneavoastră pentru perioada următoare.
[blockquote style=”2″]Ioan Chelaru: Noi suntem o echipă ambițioasă. Nu-mi place să spun acest lucru, dar dacă tot m-ați tras de limbă, măcar să nu îmi pară rău. Suntem o echipă ambiţioasă care şi-a propus în anul 2015, în afară de lucrurile de care vorbeam, care sunt legate de coeziunea și îmbinarea dintre profesiile juridice, o aşezare mai largă pe baze structural-teritoriale a Uniunii. Reprezentativitatea Uniunii numai în câteva dintre orașele ţării – și vorbesc din punct de vedere administrativ acum – nu ne ajută. Uniunea este căutată mereu de colegi, de juriști din diverse colţuri ale țării care se interesează de ceea ce facem, iar noi nu am reușit cu structura organizatorică și cu resursele pe care le avem măcar pe zonele mari, pe zonele istorice să avem filiale. Este o muncă pe care noi ne-am propus să o facem, n-o voi face singur, eu având, așa cum bine știți, și alte preocupări, însă eu spun că anul 2015 care stă să înceapă va însemna câteva coordonate legate de implicarea Uniunii Juriștilor în găsirea unor soluții pentru ridicarea nivelului învăţământului universitar juridic.
Apoi, așezarea pe baze structurale (dacă va fi nevoie chiar prin modificarea şi completarea statutului Uniunii) a coeziunii pe care noi o dorim în cadrul tuturor profesiilor juridice și, în fine, bănuiesc că știți că noi am primit anul acesta, din partea Guvernului României, statutul de societate de utilitate publică. Sper ca acest lucru să ne ajute ca să intrăm în câteva proiecte naționale, chiar internaționale care să dea aceastui statut, acea credibilitate și, până la urmă, acea unitate de care avem nevoie.
Nicolae Cîrstea: Domnule Președinte, vă mulțumesc și, totodată, vă felicit! Vom încerca la rându-ne să fim, cu resursele noastre, alături de Uniunea Juriștilor din România, de publicațiile DREPTUL.
[blockquote style=”2″]Ioan Chelaru: Ați fost în permanență, nu uităm acest lucru, ne bazăm pe dumneavoastră, probabil că și dumneavoastră pe noi. Eu sunt convins că preocupări importante, proiecte de mai mare anvergură putem realiza împreună, sigur, în beneficiul tuturor celor care lucrează, celor care muncesc sau care sunt în justiție, având în vedere și interesele dumneavoastră, dar și preocupările noastre.[/blockquote]
Nicolae Cîrstea: Un mesaj în încheiere pentru juriștii din România în prag de sărbători și de început de an nou?
[blockquote style=”2″]Ioan Chelaru: Este greu să transmiți un mesaj unitar pentru toată lumea, pentru toți cei care au profesii în cadrul lumii justiției. Aș vrea să le doresc să aibă răbdarea, înțelegerea, preocuparea continuă pentru ca dinamica socială care se reflectă într-o dinamică legislativă, cam prea mare, să nu reprezinte un impediment în practicarea profesiei și să se întoarcă mai mult cu faţa către oameni, încercând să aducă actul de justiție, indiferent de zona profesională în care sunt, cât mai aproape de oameni.[/blockquote]
Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc!
