„Este foarte probabil că în următorii câțiva ani vor fi mai multe transformări în modul de exercitare și de organizare a profesiei de avocat decât au fost din 1864 încoace”

4 aug. 2022
1 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 51 vot, medie: 5,00 din 5 (1 votes, average: 5,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
675 views
 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Tema principală a Congresului Avocaților din acest an – „Avocatura azi. Tendințe și perspective” – nu a fost aleasă întâmplător. În cadrul Consiliului UNBR din 11‑12 martie 2022 ne‑am gândit la un titlu care să poată sintetiza toată problematica profesiei cu care ne confruntăm azi, tendințele care se configurează și perspectivele acesteia prin prisma soluțiilor pe care le vom găsi pentru a face față provocărilor tot mai frecvente.

E destul de evident că ne aflăm într‑un punct de cotitură, în care schimbările devin disruptive și sunt accelerate de digitalizare, în toate domeniile. Acestea afec­tează piața serviciilor și inclusiv pe cele avo­ca­țiale, prin schimbări drastice în modul de furnizare a consultanței juridice, prin reinterpretarea comunicării cu clienții, cu instanțele și cu autoritățile, dar și prin impactul economic. Efectele sunt mult mai vaste dacă ne gândim la proliferarea instrumentelor alternative, bazate pe inteligența artificială, pe care le folosim deja în organizarea muncii noastre și le utilizează și justiția deopotrivă. Provocările pe care le întâmpinăm azi vor genera efecte pe termen lung și trebuie să ne gândim la soluții de perspectivă, la adaptarea legislației profe­sionale acestor schimbări.

„Este foarte probabil că în următorii câțiva ani vor fi mai multe transformări în modul de exercitare și de organizare a profesiei de avocat decât au fost din 1864 încoace, când a fost constituit prin lege corpul avocaților în țara noastră”.

Suntem în cursul unei schimbări de paradigmă cu privire la profesie și am văzut acest lucru foarte clar citind textele tinerilor avocați care au fost trimise la UNBR, din care reiese că, în viziunea lor, principiile avo­caturii capătă valențe și interpretări noi. Or, ei repre­zintă viitorul profesiei și trebuie să ținem seama de părerea lor.

După cum știți, pentru revista destinată Congresului Avocaților din acest an, UNBR a lansat un concurs de lucrări pentru tinerii avocați, cu tema „Avocatura azi. Tendințe și perspective”, aceeași cu cea a Con­gresului. Deși tematica propusă a fost foarte vastă, subiectul predilect ales de tineri se referă la impactul inteligenței artificiale asupra justiției și implicit asupra profesiei și am constatat recurența unei întrebări în cele mai multe lucrări: vor fi avocații înlocuiți de roboți?

Aceasta este întrebarea principală pe care și‑o pun tinerii noștri avocați astăzi, o întrebare legitimă. Dar tot ei răspund că algoritmii vor înlocui doar muncile repetitive, nu vor beneficia de încredere, intuiție, crea­tivitate și foarte probabil nici de confidențialitate, adică de atu‑urile avocatului. Mai spun că algoritmii vor da timp avocatului să se perfecționeze, acesta fiind princi­palul criteriu care îi va departaja de roboți și sunt per­fect de acord.

Prin urmare, avocații supraviețuitori ai tehnologiei vor fi doar cei care o vor înțelege și vor aduce valoare adău­gată muncii lor prin creativitate și prin abordarea unei relații personalizate cu clientul, care are nevoie de încredere și empatie, ceea ce roboții nu pot furniza.

Sunt sigur că cei mai mulți dintre noi se vor adapta tehnologiei care este din ce în ce mai intuitivă. Vom învăța cum să folosim inteligența artificială în munca noastră așa cum am învățat să folosim email‑ul sau smartphone‑ul, care păreau amenințătoare, la început, pentru mulți.

Este foarte probabil că în următorii câțiva ani vor fi mai multe transformări în modul de exercitare și de organizare a profesiei de avocat decât au fost din 1864 încoace, când a fost constituit prin lege corpul avoca­ților în țara noastră.

Ceea ce părea de neconceput pentru avocatura continentală a devenit real

Schimbările care au avut loc deja în alte țări euro­pene vin să certifice această opinie, întrucât ceea ce părea de neconceput pentru avocatura continentală a devenit real. În Franța, sunt deja câțiva ani buni de când au apărut societățile interprofesionale, care reu­nesc avocați, contabili, auditori financiari pentru a răspunde cererii se servicii integrate. Mai mult decât atât, legea franceză a permis avocatului să fie salariat într‑o întreprindere și inserția capitalului provenind de la cei care nu sunt avocați în societățile de avoca­tură, în ciuda revoltei avocaților și în ciuda deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene care au decis de mai multe ori că aceste mișcări afectează independența avocatului și prin urmare, ar fi inadmisibile.

În Marea Britanie, astfel transformări au apărut încă de acum 15 ani prin Legal Service Act sau legea Tesco, denumită astfel după numele unui lanț de supermarketuri low cost. Au fost legiferate structurile ABS (Alternative Business Structures) care presupun că non avocați pot deține și conduce societăți de avo­catură. În cultura juridică anglo‑saxonă, acestea au fost percepute ca oportunități pentru noii jucători, pa­sio­nați de schimbare, capabili să ofere servicii juridice noi, interprofesionale, mai puțin costisitoare, într‑un mod „client friendly”[1]. Irlanda a separat autoritatea de reglementare juridică a avocaților de organismul reprezentativ și a permis asociațiilor de consilieri juridici (solicitors) să funcționeze ca societăți cu răspundere limitată.

Deși astfel de schimbări păreau imposibile la ni­velul țărilor de drept continental, în ultimii ani acestea s‑au virusat în Franța și în alte state europene. Austria a adoptat o reformă în 2020 pentru a autoriza toate formele juridice de exercitare a profesiei de către avocați și firme de avocatură, cu excepția societăților pe acțiuni. Italia autorizează avocații să formeze par­teneriate multiprofesionale și permite non‑avocaților să dețină capital în cadrul firmelor de avocatură, cu condiția ca 66 % din acțiuni să fie deținute de avocați.

Original Black Friday pe UJmag.ro!

Sunt lucruri despre care, în România, încă nici nu îndrăznim sa vorbim, dar acestea se întâmplă în Europa și configurează trenduri care ne vor lovi la un moment dat și trebuie să fim pregătiți. Aceste „mutații” în profesia de avocat au la bază calcule și argumente economice din partea guvernelor care le‑au propus și sunt cerute de piață. Or, nu știu câți dintre noi vor rezista în fața trendurilor actuale ale pieței privind cererea de servicii integrate, cererii de servicii due dilligence multidimensionale, care presupun cu­noștințe din mai multe domenii. Mai este și presiunea pentru reducerea costurilor generată de problemele economice care apar în urma crizelor repetate, precum și presiunea clienților pentru onorarii tot mai reduse. Richard Susskind, poate cel mai citat futurolog din domeniul juridic, vorbește de provocarea „more for less”[2], care va schimba fundamental modul de lucru al avocaților. Cu alte cuvinte, clienții vor mai multe servicii juridice, cu costuri mai mici. Având în vedere crizele economice, clienții nu‑și vor mai putea permite serviciile juridice oferite în mod tradițional. De aceea, firmele de avocatură vor trebui să facă eforturi pentru reducerea costurilor și aceasta implică abordarea inte­ligenței artificiale și colaborarea cu alte profesii. El face apel la „descompunerea” lucrărilor juridice în sar­cini componente, dintre care cele repetitive și de rutină ar trebui întreprinse în moduri care sunt mult mai eficiente decât metodele tradiționale ale consilie­rilor individuali, care lucrează manual, cu tarife orare. Acest lucru ne conduce într‑o lume a offshoring‑ului, a externalizării, subcontractării, a delocalizării și com­puterizării muncii bazate pe procese repetitive și către mai mulți clienți care nu mai sunt dispuși să plătească pentru consultanța oferită de avocați scumpi, în clădiri scumpe. În rezumat, aceasta este industrializarea, digi­talizarea și comercializarea serviciilor juridice, con­chide Susskind.

„Problema cea mai spinoasă este legată de răs­punderea avocaților în contextul consultanței integrate”

Nu sunt nici pe departe un susținător al acestor transformări. Spun doar că trebuie să ne pregătim pentru că valul va veni și peste noi la un moment dat și pare destul de aproape.

De aceea, va trebui să ne gândim foarte bine cum reglementăm interprofesionalitatea, astfel încât să conservăm principiile de integritate și să ne păstrăm identitatea profesională, în contextul concurenței acerbe cu alte profesii, pentru că altfel riscurile sunt foarte mari.

Problema cea mai spinoasă este legată de răspun­derea avocaților în contextul consultanței integrate.

Marile scandaluri mondiale, precum Panama Papers și mai nou Pandora Papers au adus în atenția autorităților europene modul în care unii avocați au ascuns infracțiuni sub umbrela secretului profesional, care a fost invocat pentru a acoperi mai multe servicii integrate, în realizarea unor planuri fiscale agresive.

Recent, Parlamentul European a adoptat o Rezoluție[3] referitoare la Pandora Papers și implicațiile asupra eforturilor de a combate spălarea banilor, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale, prin care solicită o separare mai clară a consilierii juridice tradiționale și avocații care acționează în calitate de operatori financiari.

La paragraful 71 din Rezoluție se arată că operatorii unor astfel de planificări fiscale agresive, de evitare a obligațiilor fiscale și de spălare a banilor „combină adesea consultanța juridică, consultanța fiscală și ser­viciile de audit atunci când lucrează cu clienți corpo­rativi și, în același timp, cu autoritățile publice”. În vederea combaterii planificării fiscale agresive, „invită din nou Comisia să emită orientări privind interpre­tarea și aplicarea principiului privind secretul profe­sional legal și să separe clar consilierea juridică tradi­țională și avocații care acționează în calitate de operatori financiari, în conformitate cu jurisprudența instanțelor europene”. În contextul Rezoluției, reiese că aceasta face trimitere la jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la întinderea se­cretului profesional al avocatului, atunci când inter­ferează cu alte domenii ce ies din sfera consultanței juridice legate de asistență și reprezentare[4].

„Va trebui să definim cât mai clar domeniul rezervat avocaturii”

În condițiile în care consultanța juridică evoluează inexorabil spre o evaluare holistică a situației clien­tului, va trebui să evaluăm foarte bine riscurile și să conturăm foarte clar consultanța juridică tradițională, acoperită de secretul profesional.

Ne confruntăm cu atât de multe turbulențe la nivel european și global, care atentează la avocatura tradi­țională și aduc schimbări de paradigmă în ce privește modul de exercitare al profesiei, încât trebuie să regân­dim legislația profesională astfel încât să ne adaptăm noilor provocări: digitalizarea și impactul inteligenței artificiale accelerate de pandemie; comercializarea și libe­ralizarea avocaturii prin prisma legislației euro­pene; concurența cu alte profesii întrucât în postmo­dernitate granițele dintre științe se atenuează; asaltul normelor europene asupra secretului profesional și asupra autoreglementării și nu în ultimul rând fluidi­tatea domeniului rezervat avocaturii care capătă contu­ruri noi, tinzând să se extindă în anumite privințe și să se restrângă în altele.

Și pentru că am ajuns la un punct sensibil, dome­niul rezervat avocaturii, din ce în ce mai amenințat de concurența acerbă cu alte profesii în mediul online, aș vrea să dezvolt acest subiect. Într‑adevăr, acesta se confruntă cu o fragmentare fără precedent. Cu voie de la Comisia Europeană, apar continuu nișe în con­sultanța juridică, care sunt transferate altor entități: experți proprietate intelectuală, în dreptul muncii, experți în date personale, experți în dreptul consuma­torilor etc. care dobândesc drepturi de consultanță juri­dică și de acțiune în instanță, care în mod tradițional aparțineau avocaților.

Mai nou, până la 25 decembrie 2022, România va trebui să transpună Directiva (UE) 2020/1828 din 25 noiembrie 2020 privind acțiunile în reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consuma­torilor[5], care va permite entităților calificate, cum ar fi organizațiile consumatorilor, ONG‑uri, să reprezinte grupuri de consumatori și să intenteze acțiuni în justi­ție, în locul avocaților.

De altfel, Comisia Europeană pune un accent foarte mare pe conturarea domeniului rezervat avocaturii și în contextul reformelor care privesc reglementarea serviciilor profesionale la nivel european[6]. Avocatura se află în centrul acestor reforme, pe considerentul că este un domeniu esențial pentru economie, dar, așa cum remarca și Comisia, nu a fost adoptată nicio reformă vizând sfera activităților rezervate avocaților în ceea ce privește dezvoltarea economiei digitale și apariția unor noi furnizori odată cu dezvoltarea tehnologiei juridice.

Încă din 2017, Comisia a formulat o serie de reco­mandări privind profesia de avocat[7]. Aceasta a invitat statele membre să revizuiască domeniul de aplicare al activităților rezervate avocaților și să evalueze efectele cumulative ale cerințelor privind forma de societate, deținerea de capital și parteneriatele pentru avocați. În ceea ce privește formele de societate aflate la dispoziția avocaților și a firmelor de avocatură, unele state membre au extins sfera de aplicare a posi­bilităților existente.

Acestea sunt transformări în sfera avocaturii euro­pene despre care nici n‑am fi îndrăznit să pomenim cu puțin timp în urmă. Probabil, România reprezintă o zonă a avocaturii tradiționale în Europa, în care prin­cipiile profesiei sunt respectate, însă nu știm cât va mai putea dura această stare de lucruri.

Tocmai de aceea, tema Congresului Avocaților din acest an reprezintă un apel colectiv către toți avocații pentru a contribui cu propuneri privind adaptarea legislației profesionale în acord cu exigențele lumii de azi. Am observat o implicare foarte mare și din partea tinerilor, ceea ce reprezintă un semn bun pentru viitorul profesiei și țin să le mulțumesc pentru aceasta. Mulțumesc de asemenea și decanilor barourilor și tuturor avocaților care s‑au implicat și și‑au adus aportul în dezvoltarea tematicii Congresului, organi­zând conferințe în plan local pentru a analiza și pentru a găsi soluții la cele mai stringente probleme ale pro­fesiei. Pot spune că a fost un an în care confraternitatea și colaborarea conducerii UNBR cu cea a barourilor dar și cu avocații a început să dea roade.


* Material susținut cu ocazia Congresului Avocaților 2022 – „Avocatura azi. Tendințe și perspective” și publicat în Revista „Avocatul”, iunie/2022.

[1] Richard Susskind, „Tomorrow  s Lawyers. An Introduction to Your Future”, Oxford University Press, 2017.

[2] Richard Susskind, A Response to the More for Less Dilemma https://thepractice.law.harvard.edu/article/speakers‑corner‑richard‑susskind/.

[3] Rezoluția Parlamentului European din 21 oc­tombrie 2021 referitoare la Pandora Papers: implicații asupra eforturilor de a combate spălarea banilor, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscal, par. 76, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 184/141 din 5.5.2022.

[4] HOTĂRÂREA CURȚII (Marea Cameră) 26 iunie 2007(*) „Directiva 91/308/CEE – Prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor – Obli­gația impusă avocaților de a informa autoritățile competente despre orice fapt care ar putea indica o spălare de bani – Dreptul la un proces echitabil – Secretul profesional și independența avocaților” Cauza C-305/05 Ordre des barreaux francophones et germanophones și alții împotriva Conseil des ministers.

A se vedea și CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL, ATHANASIOS RANTOS, prezentate la 5 aprilie 2022, în cauza pendinte C-694/20 Orde van Vlaamse Balies, IG, Belgian Association of Tax Lawyers, CD, JU Împotriva Vlaamse Regering ([cerere de decizie preliminară formulată de Grondwettelijk Hof (Curtea Constituțională, Belgia)] „Trimitere preliminară – Cooperare administrativă în domeniul fiscal – Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Articolele 7 și 47 – Schimb auto­mat obligatoriu de informații cu privire la modalitățile transfrontaliere care fac obiectul raportării – Secretul profesional al avocatului – Derogare de la obligația de raportare a intermediarilor – Cerere de apreciere a validității”.

[5] Directiva (UE) 2020/1828 a Parlamentului Euro­pean și a Consiliului din 25 noiembrie 2020 privind acțiunile în reprezentare pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor și de abrogare a Directivei 2009/22/CE (Text cu relevanță pentru SEE), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 409/1 din 4.12.2020.

[6] Capitolul II.4 din Comunicarea Comisiei Euro­pene din 9 iulie 2021 privind evaluarea și actualizarea recomandărilor de reformă din 2017 în domeniul reglementării serviciilor profesionale.

[7] Comunicarea Comisiei Europene din 10 ianuarie 2017 privind recomandările de reformă în domeniul reglementării serviciilor profesionale.

„Este foarte probabil că în următorii câțiva ani vor fi mai multe transformări în modul de exercitare și de organizare a profesiei de avocat decât au fost din 1864 încoace” was last modified: august 4th, 2022 by Traian Cornel Briciu

Vă recomandăm:

Despre autor:

Traian Cornel Briciu

Traian Cornel Briciu

Este președintele UNBR, doctor în drept, specializarea drept procesual civil, profesor universitar la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti, Partener Fondator PBC Attorneys-at-Law, autor şi coautor al multor lucrări, precum și articole ori studii publicate în reviste de specialitate.
A mai scris: