Proiectul Cartierul pentru Justiție reprezintă o prioritate a conducerii UNBR. Interviu cu prof. univ. dr. av. Traian Briciu, președinte al UNBR

2 mai 2024
Vizualizari: 235

Privit mai mult ca o  „odisee” decât o „victorie decenală”, viitorul Cartier pentru Justiție preocupă de multă vreme comunitatea juridică locală. Cu siguranță, ideea construirii unui Cartier al Justiției a răsărit cu peste 10 ani în urmă, când exista o veche conducere a Uniunii Naționale a Barourilor din România. A existat un punct de vedere al instituției cu privire la această inițiativă la „momentul zero”? Ați primit vreun mesaj sau angajament, o linie directoare din partea predecesorului dv. în momentul preluării „ștafetei” ca președinte al UNBR, în iunie 2019, cu privire la acest proiect?

Implicarea în proiectul Cartierul pentru Justiție a fost o aspirație pentru Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) încă de când a apărut ideea în plan public, adică de la „momentul zero”. Însă demersurile concrete ale UNBR pentru ca profesia de avocat să fie avută în vedere la implementarea acestui proiect au început în 2018, când Congresul Avocaților a aprobat ca rezervele financiare de care dispune UNBR să fie folosite pentru construirea unui sediu al UNBR, în perimetrul Cartierului pentru Justiție.

Proiectul reprezintă o prioritate a conducerii UNBR, exprimată în Rezoluțiile adoptate în cadrul Congresului Avocaților 2019. Astfel că noua conducere a profesiei a continuat demersurile, care s-au concretizat în includerea avocaților, a barourilor și a UNBR în planul de construcție al viitorului Cartier pentru Justiție.

Prin Legea nr. 316 din 28 decembrie 2021 au fost declarate de utilitate publică lucrările de interes public național pentru construcții administrative necesare funcționării sistemului judiciar sau organizării profesiei de avocat, conform legii sale speciale. Astfel, prin această reglementare inițiată de senatorii Robert-Marius Cazanciuc, Cătălin-Daniel Fenechiu și George-Edward Dircă s-a creat cadrul legal pentru includerea sediilor destinate avocaților în zona instituțiilor judiciare, conform proiectului „Cartierul pentru Justiție”.

Cum s-au poziționat avocații, majoritatea acestora reprezentați prin barourile din teritoriu și mai ales prin UNBR, față de o astfel de propunere a Ministerului de Justiție? Cum și-a armonizat Uniunea opiniile, doleanțele și eforturile proprii cu cele ale Baroului București – ambele entități beneficiare directe ale viitorului proiect?

Deocamdată, în faza de proiectare, proiectul Cartierul pentru justiție se derulează cu UNBR. În egală măsură și Baroul București a fost implicat încă de la început în calculele care au stabilit spațiile necesare derulării activității proprii. De asemenea, clădirea este concepută pentru a răspunde necesităților Institutului Național de Pregătire și Perfecționare a Avocaților (INPPA), Casei de Asigurări a Avocaților (CAA) și ale Filialei București-Ilfov a CAA.

Încă de la început a existat o largă majoritate în rândul membrilor ce compun organele statutare ale UNBR ca sediile organelor profesionale ale avocaților să-și aibă locul în Cartierul pentru Justiție, ținând cont de apartenența firească a acestora la marea familie a justiției și în virtutea rolului de parteneri indispensabili ai justiției, așa cum îi definește legea. Acest lucru este firesc și este de datoria oricărei profesii conștiente de sine să își marcheze în mod simbolistic poziția pe care o ocupă în sistemul judiciar și în societate.

Am constatat cu surprindere și admirație faptul că edificiul UNBR din viitorul complex urbanistic, gândit ca un Cartier al Justiției, va face figură aparte între celelalte 7 viitoare clădiri ale „oazei”, în sensul că va deține o construcție proprie, unitară, privată, în folosința exclusivă a profesiei de avocat. Mai mult – și aici meritele sunt impresionante – această clădire va fi finanțată prin eforturi proprii. Cum ați ajuns la o asemenea decizie? Ar fi fost posibilă și o finanțare publică?

Într-adevăr, am dorit o clădire proprie, ceea ce reprezintă un succes al avocaturii. Ca urmare a unui dialog susținut cu Ministerul Justiției, s-a ajuns la soluția ca partea din proiect ce revine profesiei de avocat să fie 9.000 mp suprateran și 3.000 mp subteran. Pot spune că acest proiect reprezintă o prioritate a UNBR, astfel încât în ultimii cinci ani am abordat des în Comisia Permanentă (cu excepția celor tematice) sau în Consiliului UNBR evoluția negocierilor cu Ministerul Justiției și posibilitățile de finanțare a proiectului. Sigur că am analizat toate posibilitățile de finanțare și am ajuns la concluzia că cea corespunzătoare poziției și aspirațiilor noastre este autofinanțarea clădirii și concesionarea terenului, ceea ce ne asigură și confirmă independența și autonomia profesiei.

Ce investiție estimativă va presupune această clădire? Sunt UNBR și Baroul București solvabile laolaltă pentru a o susține?

Așa cum am spus, pentru început, se derulează faza de proiectare. Sub aspectul proiectării, lucrările se desfășoară conform graficului.

Ulterior, vom avea și o estimare a costurilor de construire și vom putea să discutăm concret despre finanțarea lucrărilor de realizare a proiectului, luând în calcul entitățile care vor ocupa efectiv viitorul edificiu și planul de management al clădirii.

Avocații din trecut au contribuit la edificarea Palatului de Justiție! Este greu de conceput ca avocații din prezent să nu urmeze tradiția! Cu siguranță, avocatura are capacitatea financiară și determinarea necesare pentru a finaliza proiectul!

Ați fost/veți fi consultați pas cu pas cu privire la proiectul arhitectural, la licitații și planuri urbanistice, etape de construcție etc.? Ați delegat toate aceste lucruri?

Așa cum știți deja, UNBR are propriul arhitect angajat pentru proiectarea clădirii, astfel încât am aprobat pas cu pas evoluția proiectului. Au fost întâlniri periodice cu arhitectul angajat de UNBR, pentru a discuta aspectele privind implementarea Proiectului Cartierul pentru Justiție. Din partea noastră au participat, alături de mine, domnul Ion Dragne (decanul Baroului București la acel moment), domnul Mihăiță Bubatu (președintele în exercițiul al CAA) și domnul Daniel Fenechiu (care este și delegat pentru implementarea proiectului).

Cum ați descrie colegilor și publicului viitorul sediu despre care vorbim, ca suprafață, număr de săli, facilități etc.? Care vor fi principalele beneficii resimțite de cei care vor funcționa în acest nou spațiu? Ce ar trebui să reprezinte pentru justițiabili și Justiție, dar și pentru bucureșteni sau concetățeni, în general, acest proiect nemaivăzut pentru România?

Clădirea va avea opt etaje și va fi multifuncțională. Va avea aulă pentru evenimente (consilii, congrese, conferințe, examene etc.) și birouri, a căror destinație concretă va fi stabilită conform planului de management al clădirii și necesităților entităților care contribuie la edificare.

Clădirea este proiectată pentru a asigura toate facilitățile unui spațiu instituțional. Poate cel mai important lucru este faptul că amplasamentul este conceput pentru a favoriza dialogul avocaților cu ceilalți actori ai justiției.

Amplasarea clădirii UNBR în Cartierul pentru Justiție are în primul rând o valoare simbolică atât pentru avocați, cât și pentru publicul larg, pentru că reflectă rolului avocatului de partener indispensabil al justiției, dar și egalitatea de arme între apărare și acuzare. Așadar, profesia de avocat trebuie să aibă un loc în zona destinată instituțiilor judiciare, ținând cont de apartenența acesteia la marea familie a justiției.

* Este extras din LEGAL MAGAZIN nr. 41, ediție specială.

Proiectul Cartierul pentru Justiție reprezintă o prioritate a conducerii UNBR. Interviu cu prof. univ. dr. av. Traian Briciu, președinte al UNBR was last modified: mai 2nd, 2024 by Traian Cornel Briciu

Jurisprudență

Vezi tot

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Traian Cornel Briciu

Traian Cornel Briciu

Este președintele UNBR, doctor în drept, specializarea drept procesual civil, profesor universitar la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti, Partener Fondator PBC Attorneys-at-Law, autor şi coautor al multor lucrări, precum și articole ori studii publicate în reviste de specialitate.
A mai scris: