Regimul contravențiilor în materia stării de urgență. Scurte considerații

De Mircea Ursuța

3 apr. 2020

12.183 views

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!

Introducere

Zilele acestea, dreptul contravențional a devenit „vedetă”. În fiecare zi auzim sau vedem de zeci de ori câte amenzi au fost aplicate pentru nerespectarea de către cetățeni a prevederilor ordonanțelor militare, sumele fiind impresionante la o primă vedere.

Mai mult, prin Ordonanța de Urgență nr. 34/2020^[1], a fost modificată O.U.G. nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, amenzile fiind majorate de zeci de ori – spre exemplu, în cazul persoanelor fizice, limitele amenzilor contravenționale au fost mărite de la 100-5.000 lei, în vechea formă a legii, la 2.000-20.000 lei, în noua reglementare.

În acest context, apreciez că se impune o scurtă analiză a prevederilor legale în materia contravențiilor la regimul stării de urgență, cu privire atât la aspecte de drept material, cât și la aspecte de drept procesual.

1. Ce fapte constituie contravenții la regimul stării de urgență?

Articolul 27 al O.U.G. nr. 1/1999 prevede că încălcarea prevederilor ordonanței, a ordonanțelor militare sau a ordinelor emise în timpul stării de urgență atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz.

Articolul 28 al O.U.G. nr. 1/1999, în forma modificată prin O.U.G. nr. 34/2020, prevede că nerespectarea prevederilor art. 9 constituie contravenție, iar articolul 9 al O.U.G. nr. 1/1999 enunță: „(1) Conducătorii autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și persoanele fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile stabilite în prezenta ordonanță de urgență, în actele normative conexe, precum și în ordonanțele militare sau în ordine, specifice stării instituite.(2) Conducătorii autorităților publice și administratorii operatorilor economici care asigură servicii de utilitate publică în domeniile energetic, sănătate, agricultură și alimentație, alimentare cu apă, comunicații și transporturi au obligația de a asigura continuitatea furnizării serviciilor esențiale pentru populație și pentru forțele destinate apărării”.

Din cele redate mai sus, rezultă că în materia stării de urgență constituie contravenție pentru persoanele fizice orice încălcare a O.U.G. nr. 1/1999, a actelor normative conexe (spre exemplu, Decretul nr. 195/2020 al Președintelui României pentru instituirea stării de urgență), precum și a ordonanțelor militare sau a ordinelor emise pe perioada stării de urgență.

Este o situație atipică deoarece, după cum toți cunoaștem, de regulă actul normativ special descrie conduita care este apreciată de legiuitor drept contravenție. Mai concret, principiul legalității sancționării contravenționale impune o minimă descriere a faptei prevăzute drept contravenție, descriere care poate fi fie concretă, fie efectuată prin trimitere la încălcarea unei norme ce impune o anumită conduită – spre exemplu, nerespectarea art. „x” constituie contravenție.

Deși în materia stării de urgență se pare că legiuitorul a optat pentru o astfel de descriere, în realitate trimiterea făcută la art. 9 din Ordonanță nu constituie o descriere concretă a contravenției, ci tot una generică – constituie contravenție orice încălcare a ordonanțelor militare și a ordinelor emise pe perioada stării de urgență.

Urmează ca practica judiciară și poate chiar Curtea Constituțională să stabilească, după încetarea stării de urgență, dacă un asemenea mod de reglementare a contravențiilor este compatibil cu principiile dreptului.

2. Care sunt limitele amenzii și cum se aplică? Incidența principiului ablațiunii și modul de aplicare a acestui principiu

Limitele amenzii prevăzute de art. 28 din O.U.G. nr. 1/1999 în forma modificată prin O.U.G. nr. 34/2020 sunt de la 2.000 lei la 20.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 10.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice.

În forma anterioară modificării prin O.U.G. nr. 34/2020 (respectiv până în 2 aprilie 2020 inclusiv^[2]), limitele amenzii au fost de 100-5.000 lei pentru persoanele fizice și 1.000-70.000 lei pentru persoanele juridice.

Articolul 29 indice 1 din O.U.G. nr. 1/1999 în forma modificată prin O.U.G. nr. 34/2020 prevede că: „(1) Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator pentru contravențiile prevăzute la art. 28”.

Conferința națională „Prevenirea și combaterea spălării banilor”. Impactul noii legi asupra profesiilor liberale

Astfel, spre deosebire de regimul general al ablațiunii prevăzut de art. 28 din O.G. nr. 2/2001, care prevede posibilitatea achitării în 15 zile a jumătate din minimul special al amenzii, O.U.G. nr. 1/1999 în forma modificată prin O.U.G. nr. 34/2020 permite doar plata a jumătate din amenda concret aplicată de către agentul constatator.

Se impun însă două precizări.

În primul rând, această prevedere a intrat în vigoare cu trei zile înainte de majorarea limitelor amenzilor și se aplică și contravențiilor săvârșite în perioada 31 martie – 2 aprilie 2020^[3].

În al doilea rând, pentru contravențiile comise până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 34/2020 este permisă achitarea a jumătate din minimul special prevăzut de actul normativ, în urma aplicării regimului general contravențional prevăzut de O.G. nr. 2/2001.

În concret, putem avea următoarele situații pentru persoanele fizice:

a) contravenții săvârșite până la data de 30 martie 2020 – indiferent de amenda concretă aplicată, contravenientul poate achita suma de 50 de lei (jumătate din minimul special al amenzii de 100 lei) în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal. Probabil acest lucru a fost observat și de către autorități în momentul în care s-a decis modificarea sistemului ablațiunii în materia contravențiilor la regimul stării de urgență;

b) contravenții săvârșite între 31 martie și 2 aprilie 2020 – jumătate din amenda aplicată între vechile limite, 100-5.000 lei;

c) contravenții săvârșite după 3 aprilie 2020 – jumătate din amenda aplicată între noile limite, 2.000-20.000 lei.

Ca problema să fie și mai interesantă, este de menționat că, potrivit art. 41 (al anexei nr. 1) din Decretul Președintelui României nr. 195/2020 pentru instituirea stării de urgență, termenele de decădere nu încep să curgă pe perioada stării de urgență^[4]. Ca atare, mai pe românește spus, persoanele amendate vor avea la dispoziție 15 zile de la data încetării stării de urgență pentru a decide dacă achită jumătate din amenda aplicată (ori chiar din minimul amenzii) sau formulează plângere contravențională.

3. Sancțiunile complementare prevăzute de O.U.G. nr. 34/2020. Mod de aplicare

Potrivit art. 28 alin. (2) din O.U.G. nr. 1/1999 în forma modificată prin O.U.G. nr. 34/2020: „Pe lângă sancțiunea contravențională principală prevăzută la alin. (1), în funcție de natura și gravitatea faptei, se pot aplica și una sau mai multe dintre următoarele sancțiuni contravenționale complementare, prevăzute în ordonanțele militare: a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenție; b) interzicerea accesului prin aplicarea sigiliului de către organele abilitate; c) suspendarea temporară a activității; d) desființarea unor lucrări; e) refacerea unor amenajări”.

Din textul legal prezentat mai sus, rezultă că aceste sancțiuni complementare se pot aplica numai dacă sunt prevăzute expres în ordonanțele militare. Întrucât, până acum, nicio ordonanță militară emisă nu prevede o astfel de sancțiune, nu avem altceva de făcut decât să așteptăm…

În ceea ce privește confiscarea, textul introdus nu este altceva decât o preluare a dispozițiilor art. 5 alin. (3) lit. a) din O.G. nr. 2/2001 care, la rândul său, este o transpunere a prevederilor constituționale prevăzute în art. 44 alin. (9) din Constituția României – ca atare, putea foarte bine să lipsească, atât timp cât se prevede că dispozițiile O.U.G. nr. 1/1999 se completează cu cele ale O.G. nr. 2/2001.

În ceea ce privește celelalte patru sancțiuni, acestea nu sunt clare în sensul în care:

– cele de la literele b) și c) nu prevăd intervalul de timp pentru care se aplică – orice sancțiune complementară cu aplicare în timp are o durată determinată în actele normative;

– nu sunt reglementate nici aspecte de spațiu – interzicerea accesului prin aplicarea sigiliului… Unde?.. Probabil legiuitorul a vrut să se refere la spațiile contaminate în urma comiterii unei contravenții, dar nu prea reușește să se facă înțeles…;

– nu putem să ne dăm seama, oricât am încerca, ce încălcare a ordonanțelor militare apreciată drept contravenție de agenții constatatori poate genera ca sancțiune complementară „desființarea unor lucrări” sau „refacerea unor amenajări” în perioadă de pandemie…

4. Persoana juridică poate răspunde contravențional în această materie?

Din lecturarea art. 9 a O.U.G. nr 1/1999 modificată, cel care „definește” contravențiile la regimul stării de urgență, nu rezultă că o persoană juridică ar putea comite vreo contravenție, deoarece instituie obligații doar „conducătorilor” unor persoane juridice sau „administratorilor” altor persoane juridice și impune doar persoanelor fizice respectarea ordonanțelor militare și a ordinelor emise în perioada stării de urgență.

Dar cum întotdeauna în drept interpretările sunt variate nu ne rămâne decât să așteptăm… fiind interesant de urmărit cum vor fi sancționate persoanele juridice care nu respectă ordonanțele militare.

În condițiile art. 9 al O.U.G. nr. 1/1999 modificată, apreciem că vor putea fi sancționate doar persoanele fizice care au impus persoanei juridice o conduită neconformă ordonanțelor militare, evident numai în limitele speciale ale amenzilor prevăzute pentru persoanele fizice.

5. Procedura de constatare a contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor principale și complementare

Contravențiile la regimul stării de urgență pot fi constatate de persoanele prevăzute în art. 1 alin (1) din Ordinul nr. 56/2020 al Ministrului Afacerilor Interne^[5].

Agenții constatatori apreciază dacă fapta constatată încalcă ordonanțele militare sau ordinele emise în perioada stării de urgență și întocmesc procese-verbale contravenționale cu respectarea dispozițiilor O.G. nr. 2/2001.

În funcție de gravitatea faptei, aplică fie avertisment, fie amenzi în limitele indicate mai sus și apreciază asupra aplicării unor sancțiuni complementare.

Prin derogare de la O.G. nr. 2/2001, plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunilor nu suspendă executarea sancțiunilor contravenționale complementare aplicate. Per a contrario, plângerea suspendă executarea sancțiunii amenzii.

Așa cum am arătat și mai sus, potrivit art. 41 (al anexei nr. 1) din Decretul Președintelui României nr. 195/2020 pentru instituirea stării de urgență, termenele de decădere nu încep să curgă pe perioada stării de urgență. Ca atare, persoanele amendate vor avea la dispoziție 15 zile de la data încetării stării de urgență pentru a decide dacă achită jumătate din amenda aplicată (sau chiar din minimul amenzii) sau formulează plângere contravențională.

În ceea ce privește aplicarea sancțiunilor complementare, art. 28 indice 1 – 28 indice 3 din O.U.G. nr. 1/1999 modificată prevăd particularități în materia aplicării și executării sancțiunii complementare a confiscării^[6].

6. Executarea sancțiunilor contravenționale în materia stării de urgență

Întrucât pe perioada stării de urgență nu curg termenele de decădere, așa cum am arătat mai sus, practic nicio amendă nu va putea fi executată, deoarece niciun proces-verbal contravențional nu va deveni titlu executoriu.

Mai concret, statul încasează doar amenzile achitate benevol în această perioadă.

Sumele provenite din amenzile aplicate pentru contravențiile săvârșite la regimul stării de asediu se fac venit la bugetul de stat și nu la bugetele locale, conform art. 29 indice 1 alin. (2) din O.U.G. nr. 1/1999 modificată.

În ceea ce privește sancțiunile complementare, așa cum am arătat mai sus, în art. 28 indice 1 – 28 indice 3 din O.U.G. nr. 1/1999 modificată sunt prevăzute norme speciale în materia executării sancțiunii contravenționale complementare a confiscării.

Nicio normă legală nu reglementează însă executarea celorlalte sancțiuni complementare, astfel încât, din nou, nu avem altceva de făcut decât să așteptăm…

Concluzii

Cele expuse mai sus nu reprezintă altceva decât o analiză „la cald” a principalelor noutăți referitoare la regimul contravențional în materia stării de urgență, regim care prezintă o deosebită importanță practică în această perioadă.

Există și alte aspecte delicate pe care nu mi-am permis să le abordez fără o analiză mai aprofundată, tocmai pentru a nu ajunge la concluzii ce se pot ulterior dovedi a fi fost greșite.

Este evident că unele dintre problemele semnalate vor trebui clarificate fie prin modificări legislative, fie de către practica judiciară.

Până atunci, în consens cu cerințele vremurilor actuale, nu avem altceva de făcut decât să așteptăm. În casă!

^[1] Publicată în Monitorul Oficial nr. 268 din 31 martie 2020.

^[2] Prevederea a intrat în vigoare la 3 aprilie, conform art. III din O.U.G. nr. 34/2020, care prevede că: „Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile art. I pct. 1 intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentei ordonanțe de urgență”.

^[3] Art. 29 indice 1 a intrat în vigoare la 31 martie, data publicării în Monitorul Oficial a O.U.G. nr. 34/2020, în timp ce art. 28 alin. (1) al ordonanței de urgență (cel care prevede noile limite ale amenzii) a intrat în vigoare în trei zile de la data publicării, respectiv în data de 3 aprilie, conform art. III din același act normativ.

^[4] Art. 41 (al anexei nr. 1) din Decretul Președintelui României nr. 195/2020 prevede că: „Prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit prezentului decret, dispozițiile art. 2.532 pct. 9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziții legale contrare nefiind aplicabile”.

^[5] Art. 1 alin. (1) al Ordinului nr. 56/2020 prevede că: „Pe durata stării de urgență instituite prin Decretul nr. 195/2020 se desemnează ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră Române, ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și inspectoratelor pentru situații de urgență județene/București-Ilfov, precum și polițiștii locali să constate contravenții și să aplice sancțiunile contravenționale prevăzute la art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și completările ulterioare, pentru nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (2) din același act normativ”.

^[6] Redăm dispozițiile legale: „Art. 28 indice 1. Bunurile confiscate ca urmare a aplicării sancțiunilor contravenționale prevăzute la art. 28, care sunt cuprinse în categoriile stabilite, potrivit art. 28 indice 2 alin. (1), în Necesarul de bunuri în stare de urgență sau în Necesarul de bunuri în stare de asediu, se atribuie direct, cu titlu gratuit, și nu se supun dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 28 indice 2. (1) Pe perioada stării instituite, Ministerul Afacerilor Interne, respectiv Ministerul Apărării Naționale întocmește Necesarul de bunuri în stare de urgență, respectiv Necesarul de bunuri în stare de asediu, care cuprinde lista categoriilor de bunuri aflate în cantități insuficiente punerii în aplicare a măsurilor dispuse în starea instituită. Documentele se comunică autorităților abilitate să asigure aplicarea și respectarea dispozițiilor ordinelor și/sau ordonanțelor militare.

(2) Organul constatator care a dispus confiscarea bunurilor prevăzute de art. 28 indice 1 transmite Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Ministerului Apărării Naționale, în cel mult 24 de ore de la data constatării faptei, în copie, procesul-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii, împreună cu documentele de însoțire a bunurilor confiscate.

(3) Ministrul afacerilor interne, respectiv ministrul apărării naționale sau persoanele împuternicite de aceștia dispun prin ordin de distribuție:

a) atribuirea cu titlu gratuit a bunurilor confiscate, instituțiilor sau autorităților publice, în termen de cel mult 3 zile de la data primirii documentelor prevăzute la alin. (2);

b) atribuirea bunurilor confiscate în vederea prelucrării voluntare unor operatori specializați, în situația în care acestea sunt materii prime și materiale care pot fi folosite pentru obținerea unor produse necesare autorităților și instituțiilor publice pentru punerea în aplicare a măsurilor dispuse pe perioada stării instituite.

(4) Transportul bunurilor de la organul constatator la autoritățile și instituțiile publice beneficiare sau/și la operatorii specializați se asigură de către structuri publice specializate, desemnate prin ordinul de distribuție prevăzut la alin. (3).

Art. 28 indice 3. (1) Produsele obținute de operatorii prevăzuți la art. 28 indice 2 alin. (3) lit. b) sunt atribuite cu titlu gratuit autorităților și instituțiilor publice beneficiare stabilite prin ordin de distribuție al ministrului afacerilor interne, respectiv al ministrului apărării naționale sau al persoanelor împuternicite de către aceștia.

(2) Condițiile și termenii în care se realizează predarea-preluarea materiilor prime, materialelor, precum și a produselor obținute se stabilesc de către Ministerul Afacerilor Interne, respectiv de către Ministerul Apărării Naționale și operatorii specializați prevăzuți la art. 28 indice 2 alin. (3) lit. b) prin protocol de predare-preluare.

(3) Cheltuielile operatorilor economici efectuate în vederea obținerii produselor prevăzute la alin. (1), precum și cheltuielile ocazionate de transportul produselor către autoritățile și instituțiile beneficiare sunt deductibile fiscal.

(4) Taxa pe valoarea adăugată datorată potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, de către operatorii economici prevăzuți la art. 28 indice 2 alin. (3) lit. b) pentru produsele prevăzute la alin. (1), se suportă de către autoritățile și instituțiile publice beneficiare”.

Regimul contravențiilor în materia stării de urgență. Scurte considerații was last modified: mai 12th, 2020 by Mircea Ursuța