1.748 views
Prin Legea nr. 17/2017 privind aprobarea O.U.G. nr. 1/2016 au fost operate câteva modificări ale Codului de procedură civilă.
Aceste modificări nu sunt de esenţă şi vizează doar clarificarea unor probleme punctuale ce au apărut în practica judiciară.
Astfel:
a) în materia procedurii necontencioase s-a înlăturat o neconcordanţă legislativă, prevăzându-se că sunt supuse căii de atac toate încheierile în materie necontencioasă, nu doar cele prin care se admite cererea, aşa cum era în forma anterioară a textului[1]);
b) în materia arbitrajului, de asemenea, s-a înlăturat o scăpare legislativă similară, prevăzându-se că toate hotărârile curţii de apel prin care se soluţionează acţiuni în anularea hotărârilor arbitrale pot face obiectul recursului la Instanţa Supremă[2]). Anterior modificării, textul art. 613 NCPC a fost interpretat de Înalta Curte în sensul că doar hotărârile prin care se admitea acţiunea în anularea hotărârii arbitrale pot fi atacate cu recurs, cele prin care se respingea o astfel de acţiune fiind definitive;
c) înscrisurile sub semnătură privată pot fi titluri executorii numai dacă sunt înregistrate în registre publice[3]);
d) prin modificarea art. 651 alin. (4), se introduce posibilitatea ca instanţa de executare să pronunţe şi sentinţe, nu numai încheieri[4]);
e) prin modificarea art. 652 alin. (2), se extinde aplicarea acestui text şi la ipoteza existenţei bunurilor imobile, nu numai a bunurilor mobile, cum era prevăzut în forma anterioară a textului[5]);
f) prin modificarea art. 666 alin. (2), se introduce obligaţia comunicării încheierii de încuviinţare a executării silite executorului judecătoresc şi creditorului[6]);
g) prin modificarea alin. (7) al aceluiaşi articol, se introduce obligaţia comunicării şi a hotărârii instanţei de apel executorului judecătoresc[7]);
h) întrucât textul art. 719 NCPC se aplică şi în procedura fiscală, prin modificarea acestuia s-a prevăzut că încheierea pronunţată de curtea de apel cu privire la cererea de suspendare va fi atacată cu recurs şi nu cu apel, avându-se în vedere că, în aplicarea NCPC, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu soluţionează apeluri[8]);
i) prin modificarea art. 782 alin. (1) NCPC, se restrânge competenţa executorului judecătoresc în materie de poprire, fiind competent doar executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde îşi are domiciliul sau sediul debitorul. În forma anterioară a textului legal, era competent şi executorul din circumscripţia curţii de apel unde îşi avea domiciliul sau sediul terţul poprit[9]);
j) prin modificarea art. 889 NCPC, se introduce posibilitatea ca cererea de executare fără somaţie să poată fi făcută şi pe cale separată, nu numai odată cu cererea de încuviinţare a executării silite, aşa cum era în vechea formă a textului[10]).
Precomandă lucrarea „Codul de procedură civilă 2017. Jurisprudență. Sinteze”
[1]) Art. 534 alin. (2) NCPC, în forma modificată – Încheierea prin care se soluţionează cererea este supusă numai apelului, cu excepţia celei pronunţate de un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care este definitivă.
[2]) Art. 613 alin. (4) NCPC, în forma modificată – Hotărârea curţii de apel prin care se soluţionează acţiunea în anulare este supusă recursului.
[3]) Art. 641 NCPC, în forma modificată – Înscrisurile sub semnătură privată sunt titluri executorii, numai dacă sunt înregistrate în registrele publice, în cazurile şi condiţiile anume prevăzute de lege. Orice clauză sau convenţie contrară este nulă şi considerată astfel nescrisă. Dispoziţiile art. 664 şi următoarele sunt aplicabile.
[4]) Art. 651 alin. (4) NCPC, în forma modificată – Dacă prin lege nu se dispune altfel, instanţa de executare se pronunţă prin încheiere executorie, care poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare.
[5]) Art. 652 alin. (2) NCPC, în forma modificată – Dacă bunurile urmăribile, mobile sau imobile, se află în circumscripţiile mai multor curţi de apel, oricare dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă una dintre acestea este competent să realizeze executarea, inclusiv cu privire la bunurile urmăribile aflate în raza celorlalte curţi de apel.
[6]) Art. 666 alin. (2) NCPC, în forma modificată – Cererea de încuviinţare a executării silite se soluţionează în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la instanţă, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunţare. Încheierea se comunică din oficiu, de îndată, executorului judecătoresc, precum şi creditorului.
[7]) Art. 666 alin. (7) NCPC, în forma modificată – Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi atacată numai cu apel exclusiv de creditor, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea prin care se soluţionează apelul se comunică, din oficiu, de îndată, şi executorului judecătoresc.
[8]) Art. 719 alin. (6) NCPC, în forma modificată – Asupra cererii de suspendare instanţa, în toate cazurile, se pronunţă prin încheiere, chiar şi înaintea termenului fixat pentru judecarea contestaţiei. Părţile vor fi întotdeauna citate, iar încheierea poate fi atacată, în mod separat, numai cu apel sau, dacă este pronunţată de curtea de apel, numai cu recurs, în termen de 5 zile de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă.
[9]) Art. 782 alin. (1) NCPC, în forma modificată – (1) Poprirea se înfiinţează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripţia curţii de apel unde îşi are domiciliul sau sediul debitorul.
[10]) Art. 889 NCPC, în forma modificată – La cererea creditorului, dacă se justifică o nevoie urgentă sau există pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire, să ascundă, să distrugă ori să deterioreze bunurile ce trebuie predate, instanţa va putea să dispună, prin încheierea de încuviinţare a executării silite sau pe cale separată, ca executarea silită să se facă de îndată şi fără somaţie.
