Orice administrație locală, pentru a dispune de bunurile comunității, are nevoie de o majoritate de două treimi

26 feb. 2019
Vizualizari: 1194

Nicolae Cîrstea: Conferința de Drept penal al afacerilor, Craiova, 8 februarie 2019 – Mircea Ursuța, un speaker nelipsit la această conferință, de la prima ediție. Cât de importantă este în viața justițiabililor, în viața firmelor, această materie a dreptului penal al afacerilor?

Mircea Ursuța: Sigur, nu este de interes general; este o materie destul de specializată. Dar, se pare că este cerută de piață și vizează aspecte foarte interesante, din punctul meu de vedere.

Nicolae Cîrstea: Sunteți specialist mai mult pe zona de procedură civilă, dar ați făcut, iată, o tranziție, cu ocazia acestei conferințe și către această zonă a dreptului penal al afacerilor. Cum se împacă celelalte zone? Care sunt punctele convergente și unde se despart apele?

Mircea Ursuța: Acum, nu vreau să intru chiar în penal. Penal al afacerilor înseamnă și contravențional, din punctul meu de vedere, pentru că influența unor sancțiuni contravenționale cum ar fi confiscarea sau a unor amenzi contravenționale, de multe ori, practic, nu teoretic, depășesc, ca gravitate, chiar consecințele unei infracțiuni. Adică iei un an cu suspendare – e una, dar când ți se confiscă câteva milioane de euro, poate ai vrea să faci un an cu suspendare.

Nicolae Cîrstea: Trebuie să vă întreb, având în vedere ultimele discuții din mass-media, despre succesul pe care l-ați fi repurtat, cred că într-o primă fază procesuală, în legătură cu societățile înființate de Primăria Generală a Capitalei. Dați-ne mai multe detalii despre ce s-a întâmplat acolo, care au fost argumentele care credeți dumneavoastră că au fost acceptate de către instanță și care v-au dat, iată, un prim câștig de cauză.

Mircea Ursuța: Acolo, în mod normal și într-un stat civilizat, acest prim ar fi trebui să fi fost și ultimul demers. În esență, eu am fost prezent doar în faza recursului la Curtea de Apel București, care a admis doar un recurs – nu contează părțile, este mai puțin important – și a stabilit că toate cele 22 de societăți au fost înființate cu nerespectarea unui cvorum cerut de lege. Adică, ce ne spune de fapt Curtea de Apel București ne spune legea și ne spune și bunul simț – este că, în realitate, orice administrație locală, pentru a dispune de bunurile comunității, are nevoie de o majoritate de două treimi. Tocmai pentru ca majorități fragile… să nu poată dispune de bunurile – să înțelegem și bunurile mobile, și imobile, acțiunile și tot ce înseamnă patrimoniul unei societăți. Pentru că aici s-a purtat discuția – ce înseamnă patrimoniu. Bun nu înseamnă doar o clădire; înseamnă și acțiune și tot ceea ce ține de exercitarea unui drept de proprietate. Iar aici, Curtea de Apel București, din punctul meu de vedere a stabilit corect, că nu s-a respectat acea majoritate de 2/3, singura majoritate de 2/3 cerută de Legea administrației publice locale.

Procesul a fost foarte interesant, într-adevăr, argumente juridice au fost de ambele părți, dar cred că problema este, până la urmă, una simplă, iar decizia Curții de Apel București este definitivă. De ce spun că ar fi fost și ultimul pas – pentru că într-un stat civilizat, a doua zi chiar municipalitatea ar fi trebuit să înceapă procedura de desființare. Că se vor mai parcurge ani de zile de proceduri pentru desființare, că probabil – și nu probabil, deja avem o certitudine – aceste hotărâri au fost atacate cu trei, deocamdată, căi extraordinare de atac – este cu totul altceva. Până la urmă, trebuie să înțelegi când ai greșit și să repari greșeala. Dar se pare că nu se merge într-acolo.

Iar al doilea argument al Curții de Apel București, dincolo de această majoritate de 2/3, este altul de bun-simț, și anume că, spunând Municipiul București că vrea să se asocieze pentru binele bucureștenilor, 22 de societăți cu 22 de obiecte juridice distincte, s-a asociat cu aceeași societate, deținută tot 100% de municipiul București, în procente de 99,9% municipiul, 0,1% altă societate – care, evident, se pricepe și la salubritate, și la spații verzi, și la cimitire, și la transport, și la energetică… în fine. Și, evident, Curtea de Apel București a apreciat că această asociere este fictivă. Așteptăm acum ca acest raționament să fie confirmat și de „instanțele comerciale”, pentru a închide problema.

Nicolae Cîrstea: Sunt, totuși, mii de angajați, probabil, în aceste societăți comerciale, investiții demarate, planuri de afaceri ș.a.m.d. Este, totuși, normal să se meargă spre desființarea lor și, iată, să se intre într-o asemenea situație greu de gestionat și de anticipat, chiar?

Mircea Ursuța: Ar fi trebuit să ne gândim la momentul la care le-am înființat, nu acum. Deci, o dată, când înființezi o chestiune, respecți legea. Dacă vine instanța și spune că n-ai respectat legea, faci ceea ce trebuie să pui în acord cu legea. Nu este problema noastră; este problema municipalității, așa cum am arătat mai înainte, care, în loc să aducă la îndeplinire ce a stabilit instanța, continuă să investească… Până la urmă se va răspunde – civil, penal, Doamne ferește, nu vreau să discut de altceva. Dar sunt persoane care poartă răspunderea derulării în continuare a acestei activități, în condițiile în care instanța de judecată a spus că ele sunt ilegal înființate. Nu vreau să intru în detalii procedurale, sunt litigii pe rol. Dar răspunderea o vor stabili organele abilitate și la momentul oportun.

Nicolae Cîrstea: Vă mulțumesc, dle Ursuța. Sper să aveți un an bun din punct de vedere avocațial, dar și universitar, în egală măsură.

Mircea Ursuța: Mulțumesc. Sper să ne revedem în aceleași condiții și la alte conferințe.

Orice administrație locală, pentru a dispune de bunurile comunității, are nevoie de o majoritate de două treimi was last modified: februarie 26th, 2019 by Mircea Ursuța

PARTENERI INSTITUȚIONALI

Vă recomandăm:

Rămâi la curent cu noutățile juridice

Despre autor:

Mircea Ursuța

Mircea Ursuța

Este secretar de stat la Ministerul Justiției, conferenţiar universitar doctor în cadrul Facultății de Drept, Universitatea din Oradea, și lector în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor.
A mai scris: