Interviu cu Stan Tîrnoveanu în cadrul Congresului Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR), 6 octombrie 2023

Cristi Pavel – Bună ziua, doamnelor, domnișoarelor și domnilor! Ne aflăm în Hotelul Marriott, la capătul unei zile importante, interesante, este vorba de cea de-a 25-a ediție a Congresului Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România. Avem marea bucurie de a-l avea alături de noi pe prim-vicepreședintele UNPIR, domnul avocat Stan Tîrnoveanu! Bine v-am găsit, domnule avocat!

Stan Tîrnoveanu – Bine v-am regăsit și eu! Mă uit acolo, că este al 25-lea Congres, este semn că… știu că alții s-au oprit la 14, deci înseamnă că am de depășit cifra 14.

Cristi Pavel – Domnule prim-vicepreședinte, important este că s-au pus la punct, s-au discutat, în cadrul acestui eveniment, lucruri care vizează profesia și care sunt de un interes justificat pentru profesie. Notasem aici că au fost emise câteva propuneri de modificare și completare a Statutului profesiei de practician în insolvență. Foarte pe scurt, dacă puteți aminti câteva dintre amendamentele sau propunerile sau îmbunătățirile care s-ar putea produce în sprijinul colegilor.

Stan Tîrnoveanu – În primul rând, au fost amendamente tehnice. Între timp, actele normative au fost amendate, de exemplu, Legea nr. 31/1990 cu privire la organizarea societăților comerciale, și atunci ar trebui actualizat. Al doilea lucru… erau câteva inadvertențe, din punctul de vedere al tehnicii de redactare, și atunci, iar, din punct de vedere tehnic, am intervenit. Au fost amendamente și propuneri, unele au trecut, altele n-au trecut. Și eu zic că a fost o zi bună, în sensul că toate discuțiile au fost echilibrate. S-au propus, în ceea ce privește decontarea unor cheltuieli din Fondul Special reglementat la art. 39 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, decontarea din Fondul de lichidare, și atunci s-a pus accent pe decontarea cheltuielilor echitabile, care sunt rezonabile, în ipoteza în care nu sunt bunuri din averea debitorului, și atunci, acest lucru s-a reglementat. Câteva reglementări au fost în ceea ce privește, ca să zic așa, palierul 2, modificări la procedura în fața instanțelor de disciplină, și atunci dispozițiile care erau în Regulamentul cu privire la procedura disciplinară au fost amendate într-o formă care să fie cât mai adecvată cu Codul de procedură și cu practica judiciară. Un alt gen de amendamente a fost cel cu privire la care, între timp, Înalta Curte de Casație a decis, de exemplu, că procedura insolvenței nu se poate închide până nu se finalizează inclusiv angajarea răspunderii. Și atunci, a trebuit amendat inclusiv Statutul și forma de decontare a cheltuielilor din procedură, raportat la faptul că trebuie să închizi procedura numai după ce ai finalizat și angajarea răspunderii. S-a decis, în mod echilibrat, ca decontarea să se facă pe etape, pentru că, uneori, procedura care prevede inclusiv angajarea răspunderii poate dura câțiva ani de zile și suma nu este semnificativă. Sunt maximum 7.000 RON, ceea ce înseamnă că indemnizația, remunerarea practicianului în insolvență, nu este cea mai rezonabilă, dar poate să fie cel puțin echitabilă, în sensul decontării pe etape.

Cristi Pavel – Ce voiam să vă întreb, vorbim despre niște propuneri legate de Statut sau însuși Statutul a fost modificat?

Stan Tîrnoveanu – Propunerile au fost discutate și însuși Statutul a fost modificat, în sensul celor menționate puțin mai devreme. Din fericire, a fost un consens în cadrul Congresului, pentru că fiecare a trebuit să justifice și motivarea, dacă este rezonabilă, ea a trecut în mod covârșitor în cadrul Congresului, a fost…

Cristi Pavel – Practic, un nou Statut.

Stan Tîrnoveanu – Nu. Sunt câteva amendamente, să zicem maximum 5, dacă le punem, așa, pe cele importante în afaceri de tehnică, care au fost adoptate cu majoritate, chiar unanimitate.

Cristi Pavel – Voiam să vă întreb, sunteți un reputat avocat, cunoscut partener într-o importantă casă de avocatură din România, dar în același timp sunteți un, iarăși la fel de reputat, practician în insolvență și, practic, puteți privi cu obiectivitate și o profesie și cealaltă profesie. Vreau să vă întreb cum percepeți că au evoluat relațiile directe între comunitatea practicienilor în insolvență și cea a avocaților?

Stan Tîrnoveanu – În primul rând, cred că trebuie să fiu onest, să spun că eu în principal sunt avocat și pe ce sunt eu specializat, pe drept bancar și insolvență. Activități exclusive de practician în insolvență n-am prea făcut, pentru că eu cred că trebuie să te specializezi și, dacă începi să faci de toate, dacă încerci să faci de toate, nu poți să depășești gradul de specializare adecvat și nici de performanță. În cadrul practicilor sunt mai multe corpuri, ca să zic așa, sunt specialiști în partea economică și sunt experți ANEVAR, experți judiciari pe partea economică, CECCAR, CAFR, auditori și avocați. Dacă înainte ponderea avocaților era, să zicem, majoritară, în ultimul timp ponderea celor cu pregătire economică este majoritară. Și, zic eu, că este bine așa, pentru că, până la urmă, fenomenul insolvenței este un fenomen economic, care presupune restructurarea businessului. Trebuie o abordare economică și după aceeași

operă și pragmatică. Și eu, ca avocat, a trebuit să dezvolt latura economică, exclusiv pentru a putea lucra partea economică a dosarelor, din punct de vedere juridic. Colaborarea este foarte clară, că sunt puncte de pregătire profesională care se pot acorda practicienilor în insolvență în măsura în care apelează și intervin, se duc la cursuri organizate de avocați, ceea ce înseamnă că există o colaborare, pe lângă faptul că sunt foarte mulți avocați care susțin, în conferințele organizate de către UNPIR, toate temele juridice. Poate cred că ar trebui un pic mai mult dezvoltate dezbaterile economice care, din punctul meu de vedere, pot fi mult mai interesante decât cele juridice. Cred că ar trebui crescută ponderea acestor dezbateri economice cu privire la posibilitatea de restructurare, mai ales că, de curând, avem o legislație, de curând însemnând anul trecut, Legea nr. 216, care amendează Legea nr. 85/2014, Legea procedurilor preventive și a insolvenței, cu tot pachetul legislativ de prevenire, acordul de restructurare și concordat, instituții rescrise și redefinite, care pot preveni apariția stării de insolvență.

Cristi Pavel – Vă mulțumim tare mult! Doamnelor, domnișoarelor și domnilor, Universul Juridic s-a bucurat să fie prezent la acest moment. Ne-am bucurat să observăm câte ceva din activitatea curentă a practicienilor în insolvență din România. Mulțumim domnului prim-vicepreședinte Stan Tîrnoveanu, vă dorim succes pe mai departe!

Stan Tîrnoveanu – Și eu vă mulțumesc! O zi bună!