Ca trend, atunci eram entuziaști; acum poate că suntem mai înțelepți, mai echilibrați, dar și lucrurile sunt mult mai dificile

29 mart. 2019
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 297

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

Nicolae Cîrstea: Dle Stan Târnoveanu, avem, iată, acești 20 de ani de profesie. Sunteți prim-vicepreședinte al Uniunii – cum a evoluat, din punctul dumneavoastră de vedere profesia? Cum au fost lucrurile în perioada de început, cum s-au cristalizat și s-au consolidat ele și cum suntem astăzi?

Conferința Noi reglementări în agricultură

Stan Tîrnoveanu: Întâmplarea face să fi activat ca practician în insolvență, ca specialist – cum se zicea atunci – lichidator, chiar înainte de organizarea profesiei ca profesie liberală. Sunt avocat, ca profesie de bază, specializat în insolvență. Țin minte, înainte de 1998 era o asociație a celor care practicau insolvența, am observat pentru prima dată un entuziasm și o dorință de reglementare – și aici trebuie să recunosc că meritul aparține în primul rând regretatului Arin Stănescu, care cunoștea fenomenul, avea și o expertiză internațională și a ajutat la cristalizarea acestei profesii. Țin minte că primele procese avute pe insolvență erau sub imperiul Codului comercial, vechiul capitol 7 din Codul comercial. Am lucrat sub imperiul Legilor nr. 64/1995, nr. 85/2006 și nr. 85/2014. Ca trend, atunci eram entuziaști; acum poate că suntem mai înțelepți, mai echilibrați, dar și lucrurile sunt mult mai dificile. Lucrurile sunt din ce în ce mai dificile, și din perspectivă legislativă, și din perspectivă economică. Pentru că lucrurile se complică din punct de vedere economic. Abordarea pe care o aveam sub imperiul legii, de exemplu, Legea nr. 64/1995, era atât de simplistă, încât nici nu aveam un capitol de reorganizare; decât ulterior, a apărut cred că Ordonanța 38 (n.r. O.G. nr. 38/1996)… Cert este că legislația a evoluat, corpul profesional a evoluat. Asistăm la dezbaterile de la pregătirile profesionale, sigur, întotdeauna de la fiecare pregătire profesională, fie că sunt lector, fie că sunt simplu participant, plec cu informații noi. Le cristalizez pe cele pe care le am sau mi le validez; dacă nu, plec cu alte idei. Astăzi am asistat la o pregătire profesională în care dl profesor Radu Bufan a prezentat foarte plastic provocările, cum zicem noi acum, ca să nu spun riscurile care sunt expectabile că se vor produce în momentul să zicem imediat următor sau aproape de acesta. Vedeți, sunt foarte multe elemente de instabilitate economică și juridică. Și de aceea, pregătirea aceasta profesională și experiența sunt foarte utile. Schimbăm idei între noi, ne ajută lucrul acesta… Constat un alt lucru pozitiv: o solidaritate la nivelul corpului profesional. Oamenii înțeleg, apreciază că sunt câțiva care se străduiesc să facă un efort în plus pentru profesie, pentru reglementarea juridică.

Nicolae Cîrstea: Practic, concluzia dumneavoastră este că aceste întâlniri periodice reușesc să desțelenească terenul pe anumite zone în care legislația, legiuitorul, dar și alte provocări cu care se întâlnește profesia, sunt destul de dificile sau aproape de neînțeles.

Stan Tîrnoveanu: Dacă nu ar exista, ar trebui inventate. Cu certitudine, noi ne-am și obișnuit. Există, ca să zic așa, și un program de pregătire profesională anual, pentru toți practicienii în insolvență. Ne ajută să deslușim spețe pe care încă nu le avem, să le anticipăm. Capacitatea de a anticipa, nu a reacționa în fața faptului împlinit, este foarte utilă, pentru că… povestește un coleg: Uite, am avut speța următoare. Acum, din păcate, și legislația „ne ajută” ca să anticipăm, să analizăm spețele, să facem corelațiile cu dispozițiile legale din alte acte normative. Chiar în cadrul aceluiași act normativ sunt uneori conflicte care generează interpretări diferite. Ce este bine este că am observat, în ultimul timp, cel puțin 3-4 hotărâri ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, fie că e hotărâre prealabilă, fie că e recurs în interesul legii, care încearcă să clarifice, să desțelenească profesia aceasta, pentru a realiza o predictibilitate, o interpretare unitară.

Nicolae Cîrstea: În încheiere, aș vrea să vă rog pe fiecare dintre dumneavoastră să ne spuneți care ar fi calitățile pentru un practician în insolvență, ca să fie foarte bun în profesie; și, de asemenea, care este, din punctul dumneavoastră de vedere, frumusețea profesiei de practician în insolvență.

Stan Târnoveanu: Frumusețea profesiei este că, în momentul când crezi că ai aflat aproape toate despre legislație, în secunda doi apare ceva nou. Deci întotdeauna trebuie să fii la zi cu noutatea, te redescoperi în fiecare zi, reușești uneori să descoperi lucruri pe care nu le-ai știut. Frumusețea este când, anticipând corect situația, poți să aduci un plus la economia națională, nu ca idee; ci ca principiu, în care reușești să salvezi – dacă nu salvezi societatea – activele societății, businessul respectiv, care trebuie să rămână în mediul economic. Economia națională este compusă din toți acești actori care se nasc și mor. Dacă, totuși, mor, măcar activele productive să reintre în circuitul civil, businessul să intre în circuit, pentru că salvează și competiția între comercianți.

Ce calitate? În primul rând echilibru. Trebuie să aibă atâta echilibru, încât să poată să gândească situația rezonabil. De multe ori entuziasmul face rău, pesimismul face rău. Dacă ești echilibrat – dacă reușești să fii echilibrat, acesta e un deziderat – cred că poți să faci mai mult decât atunci când ești entuziast. Și o altă calitate – să-ți placă. Dacă nu-ți place, n-ai cum să fii nici entuziast, nici echilibrat, nici pesimist. Nu ieși din peisajul acela. Are o doză de plăcere și această profesie. De ce vă place să jucați șah? – dacă întrebi un șahist. – Pentru că-mi place șahul. Și muncește; gândește. De ce te duci la tenis de câmp? Pentru că-i place. Cam asta este secretul în profesia asta: să-ți placă – prima condiție.

Nicolae Cîrstea: Totuși, aș vrea să vă mai întreb pe fiecare dintre dumneavoastră ceva: Cum vedeți activitatea dumneavoastră, a practicienilor în insolvență, dar și a UNPIR, din perspectiva următorilor 10-20 de ani?

Stan Târnoveanu: Cum văd eu profesia? Va evolua atât timp cât este fenomenul – și este o realitate obiectivă – insolvența cu toate formele ei, va exista și profesia. Există realmente un dinamism în fenomenul economic, care cu certitudine va afecta și profesia. Caracterul de noutate tehnologică, viteza cu care evoluează tehnologia duc pe competitori în sfera competiției la limita în care competiția devine acerbă. Aceasta va duce la dispariția unor agenți economici, a unor comercianți. Este evident că profesia va deveni din ce în ce mai complexă. Mi-aduc aminte cum era înainte, fenomenul economic e complex, va trebui să ai ceva cunoștințe – în IT, în soft – sau să-ți iei un specialist în domeniul ăsta. Să anticipezi valoarea businessului respectiv; pentru că activele fixe nu mai sunt atât de importante. Dacă ne gândim, marile firme de succes câte active fixe au? Și cât reprezintă altceva din valoarea businessului conceptul, filosofia? Și sunt firmele foarte mari de succes, care au mare creativitate. Aceasta va afecta și va trebui și practicianul în insolvență să devină mai creativ. Să sperăm – și ne dorim – ca mediul economic și juridic, mai ales, să devină predictibil. Pentru că – discutam cu profesorul Radu Bufan astăzi: sunt metode de valorificare a bunurilor mult mai ingenioase decât cele simpliste: licitație; poți să dai bunul într-un leasing operațional cu un option; se pot concepe tot felul de metode… Deci va apărea o creativitate și pe partea juridică, economică, de punere în valoare a bunurilor. Sunt drepturi de proprietate intelectuală, care-s foarte importante, mai mult decât un activ corporal. Acum, ca membru al CNC-ului, lucrăm la modificarea unor prevederi ale statutului, actualizare, încercăm să ne gândim și la regulamentele cu privire la sancțiunile aplicabile, pentru că, oarecum, este o decizie CEDO care arată că trebuie, cumva, comensurate și găsită o plajă în care trebuie aplicată sancțiunea pentru circumstanțiere. Deocamdată avem o reglementare puțin mai veche, cu acordul tuturor membrilor UNPIR la un congres probabil că va trebui să ne actualizăm și aici.

Ca trend, atunci eram entuziaști; acum poate că suntem mai înțelepți, mai echilibrați, dar și lucrurile sunt mult mai dificile was last modified: martie 29th, 2019 by Stan Tîrnoveanu
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Stan Tîrnoveanu

Stan Tîrnoveanu

Este Partener Senior în cadrul societății de avocați Zamfirescu Racoti & Partners și Partener coordonator în cadrul firmei de insolvență ZRP Insolvency.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter