Congresul Avocaților 2023: „Pentru prima dată, Congresul UNBR a ales un vicepreședinte din Timiș, o zonă a valorilor din România”. Interviu cu av. dr. Sergiu Stănilă, vicepreședinte UNBR, Decanul Baroului Timiș

Cristian Pavel: Bună dimineața, doamnelor, domnișoarelor și domnilor! Ne aflăm în ambianța deosebită a Hotelului Caro din Capitală, suntem în cea de-a doua zi a Congresului Uniunii Naționale a Barourilor din România. Alături de noi avem plăcerea să-l salutăm pe proaspătul vicepreședinte al Uniunii, pe domnul avocat Sergiu Stănilă. Domnia sa este, în același timp, și Decanul Baroului Timiș. Felicitări, în primul rând, pentru alegerea dumneavoastră în calitate de vicepreședinte!

Sergiu Stănilă: Bună dimineața, mulțumesc! Mulțumesc și colegilor mei pentru încrederea acordată. E adevărat, suntem în a doua zi de Congres. Aseară târziu, în noapte, noul Consiliu Național al Barourilor din România și-a desemnat organele executive pentru următorii patru ani. Dl Traian Briciu a fost reconfirmat în funcția de Președinte al Uniunii Naționale a Barourilor din România, au fost aleși și vicepreședinții Uniunii, dar și membrii Comisiei Permanente.

Cristian Pavel: Este un moment mult așteptat de comunitatea de avocați din România, cu atât mai mult cu cât acest lucru se petrece o dată la patru ani. Cu siguranță, există câteva priorități fixate, discutate la nivelul conducerii Uniunii. Dacă ați putea să punctați câteva dintre aceste priorități ale mandatului nou.

Sergiu Stănilă: Într-adevăr, încrederea colegilor mei, în primul rând, mă onorează și, în al doilea rând, mă obligă sau aș putea spune chiar și invers.

Există multe priorități și foarte multe puncte pe agenda noului Consiliu Național al Barourilor din România și a noii conduceri executive, pentru că avocatura anului 2023 se confruntă, din păcate, cu multe probleme.

Și până acum am făcut parte din Comisia Permanentă, am coordonat, de asemenea, grupul de lucru numărul unu al Consiliului Național al Barourilor din România, grup de lucru care se ocupă cu perfecționarea legislației profesiei de avocat, unde am sesizat, întâlnit și încercat să găsim soluții pentru multele probleme cu care se confruntă avocații.

Le-aș putea enumera aici pe cele mai actuale, să spunem așa. Acestea țin de rolul și poziția avocatului în procesul penal, celebrele certificate ORNISS pentru accesul la informațiile clasificate, care sunt utilizate în procesul penal. Aș putea menționa, de asemenea, o problemă care a devenit din nou de actualitate – accesul avocaților în sediile organelor de poliție și ale parchetelor, mai bine spus, interzicerea accesului avocaților având asupra lor telefoane mobile. Aș mai putea adăuga aici și relația profesională a avocatului cu multe instituții în exercitarea mandatului încredințat de clientul său. Toate sunt, până la urmă, aplicații practice ale exercitării dreptului la apărare, drept, de altfel, recunoscut de convenții internaționale și de legislația internă.

Cristian Pavel: Foarte interesant ce ne spuneți. Cam câte dintre aceste probleme de maxim interes au fost soluționate sau sunt pe cale de a fi soluționate?

Sergiu Stănilă: Sunt în lucru, ca să spun așa, și, până acum, a existat o echipă care s-a ocupat de gestionarea acestor chestiuni. Dl vicepreședinte Daniel Fenechiu ne-a ajutat foarte mult, preluând și transmițând mai departe puterii legislative o serie întreagă de propuneri care, cum spuneam mai devreme, au menirea de a facilita poziția avocatului în procesul judiciar. Lucrăm în continuare, identificăm noi probleme, pentru că avocatura se confruntă și în 2023 cu suficient de multe chestiuni, unele noi, altele care au fost și în trecut și acum sunt reiterate.

Cristian Pavel: Care ar fi cea mai spinoasă problemă care există la nivelul Uniunii și care preocupă comunitatea, așteptând o rezolvare?

Sergiu Stănilă: Nu aș putea face neapărat un clasament al chestiunilor care ne preocupă acum. Cum spuneam, sunt multe chestiuni, unele mai stringente, chestiuni care țin de aplicarea protocolului care gestionează prestarea asistenței judiciare din oficiu în cauzele penale și nonpenale. Și pe această temă lucrăm.

Suntem într-un permanent contact cu Ministerul Justiției, cu Ministerul Public și, până acum, echipele coordonate de dl președinte Traian Briciu, de dl vicepreședinte Mihai Baco, din care am făcut parte și eu, au gestionat cu succes toate aceste chestiuni. Rămânem preocupați în continuare și ne vom exercita cu atenție, mai departe, atribuțiile noastre.

Cristian Pavel: Am constatat cu plăcere faptul că în conducerea Uniunii, în funcția de vicepreședinți, în funcția de membri ai Comisiei Permanente, există o bună reprezentare teritorială a colegilor – există colegi de la Suceava, Constanța, Argeș, Timiș, Harghita, Alba, Cluj, și desigur, din București. Acest lucru ajută, cu siguranță, profesia. Care este, în ansamblu, percepția dvs. personală despre starea breslei de avocați în acest moment în România? Vi se pare că lucrurile sunt pe făgașul cel bun?

Sergiu Stănilă: Într-adevăr, în ceea ce privește structura organelor executive de conducere, există cinci vicepreședinți, dintre care doi sunt reprezentanții Baroului București, cel mai mare barou din țară, iar ceilalți trei sunt reprezentanții țării; cutumiar, unul reprezintă Moldova, un al doilea, pentru prima dată, un vicepreședinte al unei zone a valorilor din România, Timișul.

Revenind la cealaltă chestiune, n-aș putea spune neapărat sau n-aș putea identifica acum, neapărat, cum spuneam și mai devreme, un clasament al problemelor care ocupă profesia, n-aș putea face nici o radiografie foarte exactă, pentru că depinde foarte mult la ce anume ne raportăm.

Dacă ne-am raporta la drepturile avocatului în procesul judiciar pe care acesta și le exercită pentru apărarea clientului său, pentru exercitarea dreptului la apărare, au apărut probleme și apar în continuare probleme care trebuie gestionate. Dacă ne-am raporta la situația financiară a avocaturii din România, cu siguranță sunt dificultăți, cu siguranță acestea trebuie să-și găsească o rezolvare.

Putem să radiografiem profesia de avocat astăzi și din perspectiva examenului de admitere în profesie, spre exemplu – un alt criteriu deosebit de relevant. În ultimii ani, acesta s-a dovedit a fi un test extrem de redutabil, de eficient și de bine văzut la nivelul comunității juridice din România. Deci, cum spuneam, sunt mai multe asemenea criterii, în funcție de care am putea radiografia profesia fără să putem face un clasament în această situație.

Cristian Pavel: Mulțumim mult dlui Decan Sergiu Stănilă, proaspăt vicepreședinte al Uniunii Naționale a Barourilor. Vă dorim succes pe mai departe, toate cele bune!