„Experiențele de până acum au dovedit necesitatea unor modificări legislative punctuale ale Legii nr. 51/1995, dar și ale legislației secundare și terțiare, Statutului profesiei de avocat, Codului deontologic”
Grupul de lucru nr. 1 al Consiliului UNBR, așa cum o arată și denumirea lui – Grup de lucru privind perfecționarea legislației profesiei și a celei cu impact asupra profesiei – are ca obiect de activitate cea mai largă și extinsă problematică. Orice propunere de modificare a legislației profesiei de avocat sau a legislației conexe cu impact asupra profesiei de avocat, dacă nu este una strict specializată care reprezintă preocuparea celorlalte grupuri de lucru, intră în analiza membrilor Grupului de lucru nr. 1.
Începând cu anul 2019, anul organizării Grupului de lucru nr. 1 în actuala sa componență, ne‑am confruntat și ne confruntăm în continuare cu multiple provocări. De la propuneri de modificări punctuale ale unor prevederi legislative, la propuneri de adoptare a unei noi legi care să reglementeze profesia de avocat. Toate justificate de realitatea de zi cu zi, de experiențele avocaților în exercitarea profesiei, de necesitatea implementării unor directive europene sau a adaptării legislației profesiei noastre la deciziile pronunțate de Curtea Constituțională a României sau de Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, am analizat și analizăm solicitări din partea barourilor de emitere a unor puncte de vedere, care ulterior au stat la baza adoptării de către Consiliul UNBR a unor decizii interpretative ale dispozițiilor Statutului profesiei de avocat.
Grupul de lucru nr. 1, pe care cu responsabilitate și onoare îl coordonez, a lucrat și lucrează în mod continuu, toți membrii săi fiind foarte implicați în activitatea pe care ne‑am asumat‑o. Am convocat și desfășurat ședințe de lucru, de cele mai multe ori cu frecvență săptămânală, în care se analizează materialele lucrate, se fundamentează concluzii, se redactează rapoarte. Am invitat la ședințe colegii avocați din țară, care au înaintat în cadrul Congresului Avocaților din anul 2021, propuneri de modificare legislativă, pentru a‑și susține aceste inițiative. De asemenea, Președintele UNBR, domnul avocat dr. Traian Briciu a fost invitat și a participat în mod activ la multe dintre ședințele noastre. Toate rapoartele întocmite de noi sunt înaintate Consiliului UNBR și Comisiei Permanente a UNBR.
Este dificil să realizez o ierarhie a acțiunilor programate sau pe care le vom aborda în perioada care urmează, toate fiind în mod evident importante, dar totuși cred că într‑un asemenea clasament pe primul loc se situează activitatea de elaborare a proiectului de modificare a Legii nr. 51/1995. Au fost mai multe discuții în legătură cu acest subiect, respectiv dacă este necesară o nouă lege a profesiei de avocat sau dacă este suficientă o modificare a prevederilor legale și statutare care s‑au dovedit a nu mai fi suficiente, raportat la ordinea socială actuală. S‑a cristalizat opinia majoritară în sensul actualizării și modificării unor prevederi din Legea nr. 51/1995. Firește, nu vom neglija și celelalte proiecte, respectiv raportarea unor opinii juridice pe problemele ridicate de barouri sau de către avocați.
Experiențele de până acum au dovedit necesitatea unor modificări legislative punctuale ale Legii nr. 51/1995, dar și ale legislației secundare și terțiare, Statutul profesiei de avocat, Codul deontologic.
Orice discuție în această direcție trebuie însă să pornească de la următoarea particularitate: avocații nu au cerut și nu au militat niciodată pentru obținerea unor privilegii legislative sau a unor imunități, cum au fost numite modificările realizate în anul 2017, pentru ei.
Protecția, recunoașterea și respectarea profesiei de avocat și a profesionistului avocat înseamnă protecția justițiabilului, a drepturilor și intereselor sale legitime.
Fără un profesionist avocat care să își poată exercita profesia de avocat în mod liber, sigur și beneficiind de toate garanțiile legale, nu se poate imagina actul de justiție.
Dacă factorii decizionali sau opinia publică nu înțeleg acest lucru, justițiabilul nu mai beneficiază practic de nicio garanție procesuală, care ar rămâne doar formal recunoscută la nivel legislativ.
Firește, pașii înainte realizați până în prezent prin modificările anterioare, în special cele implementate prin Legea nr. 25/2017, trebuie perpetuați și perfecționați.
S‑au vehiculat ca fiind necesare modificări în materia protejării supreme a secretului profesional și a confidențialității relației avocat‑client, ambele de esența profesiei de avocat, în materia rolului și poziției avocatului în procesul judiciar, acesta fiind exonerat de răspundere pentru susținerile sale și pentru opiniile și consultațiile juridice acordate, neputând fi identificat sau confundat în niciun context și fără nicio excepție cu clientul său. De asemenea, se discută despre modificări și în ceea ce privește organizarea administrativă a profesiei de avocat, la nivel local și, respectiv, național, despre modificări în ceea ce privește competențele organelor profesiei de avocat. Nu în ultimul rând, trebuie să ne adaptăm progresului tehnologiei, implementând inteligența artificială în organizarea și exercitarea profesiei de avocat, găsind cele mai potrivite și în același timp eficiente reglementări.
În încheiere, vreau să mulțumesc colegilor mei din cadrul Grupului de lucru nr. 1 al Consiliului UNBR, pentru disponibilitatea arătată, pentru contribuțiile la rezultatele grupului de lucru. Vreau să mulțumesc, de asemenea, Președintelui UNBR, domnului avocat dr. Traian Briciu, pentru sugestiile și sfaturile cu care a contribuit la activitatea grupului de lucru, colegilor din cadrul Comisiei Permanente a UNBR și Consiliului UNBR, pentru colaborarea și deschiderea arătată activității noastre. Nu în ultimul rând, colegilor avocați care ne‑au transmis propuneri de modificare și îmbunătățire a legislației profesiei de avocat.
De asemenea, vreau să vă asigur că ne vom continua misiunea acordată de Consiliul UNBR, încercând să contribuim și noi la recunoașterea și respectarea rolului și poziției avocatului în societate și în procesul judiciar.
* Material susținut cu ocazia Congresului Avocaților 2022 – „Avocatura azi. Tendințe și perspective” și publicat în Revista „Avocatul”, iunie/2022.