Criptomonedele și drepturile omului: o „notă de plată” aproape ignorată

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

Apariția relativ recentă a criptomonedelor și complexitatea acestora au determinat abordări unilaterale, concentrate în special asupra aspectelor tehnologice, financiare, comerciale. Impactul criptomonedelor asupra comunităților umane și asupra indivizilor în special – deși indeniabile ‒ nu a format obiectul de studiu particular al drepturilor omului. Multiplele implicații „importate” de crearea și utilizarea criptomonedelor asupra domeniului drepturilor omului au fost abordate fragmentat și marginal, utilizând ca formulă de studiu semnificația generică a „drepturilor omului”, fără a se realiza o analiză atentă, înlăuntrul unei epistemologii clare și cuprinzătoare.

În rândurile acestui editorial vom surprinde, pe de o parte, construcția tehnică și tehnologică care stă la baza creării criptomonedelor, propunându-ne, în acest sens, să aducem claritate și rigoare într-un proces care este privit, la nivelul global, regional și național, pe coordonatele mefienței. Pe de altă parte, utilizând ca reper științific paradigma drepturilor omului, vom urmări descoperirea posibilelor sinergii dintre drepturile omului și criptomonede cu scopul acomodării celor două realități la specificul societății actuale.

Despre criptomonede și bitcoin: premise și accepțiuni

La nivel național și internațional, criptomonedele există sub zodia dubitativă, fiind plasate într-o dilemă în care, pe de o parte, sunt recunoscute și utilizate de anumite segmente ale populației, iar, pe de altă parte, teoretizarea lor sau, mai simplu, explicitarea acestora la nivelul simțului comun este dificilă și adesea lacunară.

Noutatea și complexitatea asociate criptomonedelor mențin o anumită rezervă în elaborarea unor teorii autonome cu vocație eminamente explicativă în materie. Un atare demers, deși ar deține avantajul unei depline validări epistemologice, prezintă insuficiențe care țin de claritatea mesajului transmis și, implicit, de accesibilizarea informației. Astfel, pentru a explicita mecanismul de formare și existența criptomonedelor, teoriile dezvoltate se fundamentează pe direcția distincției prin particularizări (respectiv, construcția de definiții pornind de la ceea ce diferențiază criptomonedele de alte mijloace monetare).

Criptomoneda reprezintă un mijloc de schimb având o existență digitală, creată/inventată de autorul/autorii său/săi (care, în aceste condiții, devin(e) și emitent/emitenți), fiind deținută în proprietate iar, în acest scop, este înregistrată într-o bază de date computerizată organizată pe baza unui sistem de criptare minuțios al cărui scop tripartit constă în: securizarea înregistrărilor tranzacțiilor, controlarea creării suplimentare de monede, verificarea transferului dreptului de proprietate asupra monedelor^[1].

Definiția avansată în rândurile de mai sus îmbină elemente de conceptualizare cu elemente descriptive, determinând o înțelegere de ansamblu asupra criptomonedelor. Jan Lansky elaborează o altă fațetă de analiză, care depășește întrebarea „ce sunt criptomonedele?”, fiind orientată către a demonstra modul lor de acțiune. O perspectivă detaliată de studiu, eminamente descriptivă, centrată asupra explicitării modului de funcționare al criptomonedelor constă în abordarea criptomonedelor sub forma unui sistem de instrumente monetare supus îndeplinirii a șase condiții: (1) Sistemul nu necesită o autoritate centrală; starea sa se menține prin consens; (2) Sistemul păstrează o imagine de ansamblu a unităților criptomonede și a proprietății acestora; (3) Sistemul definește dacă pot fi create noi unități de criptomonede. Dacă pot fi create noi unități de criptomonede, sistemul definește circumstanțele originii lor și modul de determinare a proprietății acestor noi unități; (4) Proprietatea unităților de criptomonede poate fi dovedită exclusiv criptografic; (5) Sistemul permite efectuarea de tranzacții în care proprietatea asupra unităților criptografice este schimbată. O declarație de tranzacție poate fi emisă numai de o entitate care să demonstreze proprietatea actuală a acestor unități; (6) Dacă sunt introduse simultan două instrucțiuni diferite pentru schimbarea proprietății acelorași unități criptografice, sistemul efectuează cel mult una dintre ele^[2].

Algoritmul asociat funcționării/utilizării criptomonedelor este, de regulă, descentralizat. Prin excepție, dacă o criptomonedă este utilizată pe baza unui sistem centralizat ne aflăm în situația în care criptomoneda este inventată sau creată înainte de emitere. Descentralizarea – regula în utilizarea și funcționarea criptomonedelor ‒ reprezintă situația în care criptomonedele sunt înscrise și tranzacționate în temeiul unui blockhain (acesta desemnând o tehnologie de registru distribuit în care sunt evidențiate tranzacțiile financiare publice pe bază de criptomonede)^[3]. Ca element central de utilizare a criptomonedelor, blockchain-ul funcționează în mod similar cu o secvență liniară de înregistrări, aflată în continuă expansiune; în limbaj digital, înregistrările sunt numite block-uri care sunt legate între ele prin pointer hashuri astfel încât să se asigure continuitatea logică a înregistrărilor. Astfel, dacă datele aferente unei înregistrări (unui block) sunt modificate, se angrenează un efect domino, fiind necesară modificarea tuturor block-urilor preexistente în evidența registrului. Tranzacțiile de criptomonede sunt realizate cu ajutorul nodurilor (nodes) care reprezintă mijloace tehnice (de regulă computere) conectate la o rețea de criptomonede; dat fiind faptul că nodurile dețin o copie a blockchain-ului criptomonedei tranzacționate, acestea facilitează tranzacțiile de criptomonede și le asigură publicitatea în cadrul rețelei. În termeni mai simpli, node-ul este componenta cheie a blockchain-ului care poate fi orice server de computer ce stochează software-ul blockchain-ului împreună cu istoricul înregistrărilor aflat într-o actualizare continuă. Toate nodurile sunt egale și actualizează registrul simultan pentru a reflecta tranzacțiile nou adăugate^[4].

Ulterior efectuării tranzacției de criptomonede, validitatea acesteia este verificată în sistem prin apel la două mijloace care se disting în temeiul faptului că sunt bazate pe algoritmi diferiți: (1) proof of work și (2) proof of stake. Proof of work este un sistem bazat pe algoritmul SHA-256 care implică realizarea de eforturi (nesemnificative dar fezabile) pentru a descuraja utilizările frivole ale sistemelor de calcul, precum trimiterea de e-mailuri spam sau lansarea atacurilor de tip denial of service (refuz de serviciu)^[5]. Conceptul proof of stake permite ca o persoană să extragă (mining) sau să valideze tranzacții în blockchain în funcție de câte monede deține. Aceasta înseamnă că, cu cât sunt mai multe monede deținute de cel care extrage, cu atât se obține mai multă putere minieră (mining power)^[6]. Mineritul criptografic implică câștigarea criptomonedelor prin rezolvarea ecuațiilor criptografice cu ajutorul computerelor. Într-un sens mai tehnic, extragerea criptomonedelor este un proces tranzacțional care implică utilizarea computerelor și a proceselor criptografice pentru a rezolva funcții complexe și a înregistra date într-un blockchain^[7].

Criptomonedele obținute urmare a mineritului criptografic sunt stocate într-un portofel digital (cryptocurrency wallet) alături de instrumentele necesare pentru a utiliza criptomoneda. Astfel, prin intermediul unei chei private (private key) poate fi cheltuită criptomoneda de către deținător, iar cheia publică (public key) permite deținătorului să asigure publicitatea portofelului său digital și să permită altor persoane să alimenteze contul de criptomonede^[8].

Dintre criptomonede, bitcoin este cea mai utilizată și cea mai cunoscută publicului larg. Accesibilizarea bitcoin s-a produs prin intermediul unuia/mai multor autori care, identificându-se sub pseudonimul Satoshi Nakamoto, semnează o lucrare de cercetare cu titlul „Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System” în conținutul căreia sunt stabilite fundamentele de utilizare ale acestei criptomonede. Importanța lucrării lui Nakamoto constă în aceea că instituie principii care, odată explicitate, au fost elaborate în protocoale de utilizare a bitcoin pe piața virtuală a criptomonedelor. Sintetic, principiile de acțiune ale bitcoin constau în următoarele: (1) bitcoin este o versiune virtuală/electronică a numerarului; (2) prin utilizarea bitcoin este oferită posibilitatea de a trimite plăți în mod direct și în timp real de la expeditor la destinatar; (3) este stabilită o rețea peer-to-peer astfel încât sunt prevenite cheltuielile duble; (4) sunt eliminați din comunicarea monetară terții intermediari, fiind create relații constituite pe încredere; (5) prin intermediului unui server specific de tip timestamp sunt înregistrate toate operațiunile electronice implicând bitcoin, acestea fiind stocate sub forma unui „lanț” de tranzacții; (6) participanții la tranzacții se bucură de confidențialitate și anonimat; (7) pot fi generate monede noi prin folosirea metodei de lucru Hashcash^[9].

În literatura de specialitate, analiza asupra bitcoin nu se rezumă la evidențierea particularităților sale în raport cu alte criptomonede. Teoretizarea bitcoin este extensivă pentru faptul că termenul desemnează atât o formă specifică a criptomonedelor, o subdiviziune a monedelor digitale cât și un protocol care indică modul în care bitcoin poate fi utilizat. Deci, lato sensu, bitcoin desemnează un registru public digital prin intermediul căruia sunt stabilite și operează drepturi de proprietate privată asupra unei unități monetare digitale specifice; în subsidiar, bitcoin face referire la tehnologia și rețeaua care manipulează unitățile digitale de criptomonedă. Acțiunea bitcoin este realizată pe baza unui protocol care implică un software open-source ce rulează conform unui sistem descentralizat; scopul protocolului constă în a permite indivizilor să transfere monede digitale între parteneri fără a fi nevoiți să apeleze la părți terțe precum unitățile bancare^[10]. În mod similar cu algoritmul presupus de alte criptomonede, bitcoin va fi obținut (1) prin achiziționare de la magazinele digitale de schimb sau de la un alt posesor de bitcoin sau (2) printr-un proces de minerit în cadrul rețelei de bitcoin prin care „minerii” sunt recompensați cu bitcoin. Odată obținute monedele bitcoin, acestea sunt stocate într-un portofel digital (wallet)^[11].

Ideile expuse în rândurile de mai sus demonstrează că, din punct de vedere tehnic, raportul dintre bitcoin și criptomonede este unul de la parte la întreg, algoritmul de construire, de manifestare și funcționare al criptomonedelor aplicându-se, mutatis mutandis, la particularitățile bitcoin-ului. Distincția teoretico-tehnică dintre criptomonede și bitcoin se atenuează în practică dat fiind faptul că indivizii urmăresc impactul monedelor digitale asupra vieții cotidiene și, în mod special, asupra modului de exercitare a drepturilor lor. Corelația dintre modul de utilizare a criptomonedelor și efectele acestora asupra drepturilor omului este abordată în secțiunea următoare a lucrării noastre.

* Articol publicat și pe pagina Centrul pentru Drepturile Omului (CEDROM).

^[1] Andy Greenberg Crypto Currency, article published in Forbes magazine, 20 April 2011; articol disponibil la adresa: https://www.forbes.com/forbes/2011/0509/technology-psilocybin-bitcoins-gavin-andresen-crypto-currency.html?sh=3adf02ca353e, accesată la data de 3 iulie 2021, ora 10:06 a.m.; Tom Polansek, CME, ICE prepare pricing data that could boost bitcoin article published in Reuters 2 May 2016, articol disponibil la adresa: https://www.reuters.com/article/us-cme-group-bitcoin-idUSKCN0XT1G1, accesată la data de 3 iulie 2021, ora 10:12 a.m.

^[2] Lansky Jan, Possible State Approaches to Cryptocurrencies, Journal of Systems Integration, No. 1/2018, (January 2018), pp. 19-31, articol disponibil la adresa: http://si-journal.org/index.php/JSI/article/viewFile/335/325, accesată la data de 3 iulie 2021, ora 10:28 a.m.

^[3] Ian Allison, If Banks Want Benefits of Blockchains, They Must Go Permissionless, International Business Times, 8 September 2015, articol disponibil la adresa accesată la data de 3 iulie 2021, ora 11:29 a.m.

^[4] Conform informațiilor expuse în articolul disponibil la adresa: https://www.algorand.com/resources/blog/proof-of-stake-vs-pure-proof-of-stake-consensus?utm_term=proof%20of%20work&utm_campaign=Algorand+Proof+of+Stake&utm_source=adwords&utm_medium=ppc&hsa_acc=3295499188&hsa_cam=13089725985&hsa_grp=123713499833&hsa_ad=521469718012&hsa_src=g&hsa_tgt=kwd-299722963820&hsa_kw=proof%20of%20work&hsa_mt=p&hsa_net=adwords&hsa_ver=3&gclid=EAIaIQobChMIxp6288LG8QIVxOR3Ch3VewmYEAAYASAAEgKYPfD_BwE, accesat la data de 3 iulie 2021, ora 11:57 a.m.

^[5] Jake Frankenfield, Proof of Work (PoW), articol disponibil la adresa https://www.investopedia.com/terms/p/proof-work.asp, accesată la data de 3 iulie 2021, ora 12:11 p.m.

^[6] Jake Frankenfield, Proof of Stake (PoS), articol disponibil la adresa: https://www.investopedia.com/terms/p/proof-stake-pos.asp, acesată la data de 3 iulie 2021, ora 12:09 p.m.

^[7] Potrivit informațiilor prezentate pe site-ul: https://sectigostore.com/blog/what-is-crypto-mining-how-cryptocurrency-mining-works/, accesat la data de 3 iulie 2021, ora 12:33 p.m.

^[8] Jokić Stevo, Cvetković Aleksandar Sandro, Adamović Saša, Ristić Nenad, Spalević Petar, Comparative Analysis Of Cryptocurrency Wallets Vs Traditional Wallets, Ekonomika Review, Vol. 65, july-september 2019, No 3, pp. 65-75.

^[9] Satoshi Nakamoto, Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System, pp. 1-9, lucrare disponibilă la adresa https://bitcoin.org/bitcoin.pdf, accesată la data de 3 iulie 2021, ora 16:40 p.m.

^[10] T. B.Jenssen, Why Bitcoins Have Value, and Why Governments Are Sceptical?, Master’s thesis, University of Oslo, 14 May 2014, p.16, documentul este disponibil la adresa

https://static1.squarespace.com/static/5df0fdb6a73a4b1d59c74702/t/5f2d1e2a12aeff6459705d19/1596792375984/Jenssen-Torbjorn-Bull.pdf, accesată la data de 3 iulie 2021, ora 17:09 p.m.

^[11] Andrea Emanuele, Master Thesis, The implementation of the protection of the human rights in the framework of the blockchain technology and crypto-currencies operations, Vienna, 2018, p. 10; teza este disponibilă la adresa: http://othes.univie.ac.at/54019/1/56908.pdf, accesată la data de 3 iulie 2021, ora 17:31 p.m.