Pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor în curs de „mutilare” de Guvernul României

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

ASOCIAȚIA „THEMIS-CASAȚIA”

a foștilor judecători și magistrați asistenți ai Înaltei Curți de Casație si Justiție

No. 19.07.2019                                                                                                           București

Pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor în curs de „mutilare” de Guvernul României

Cu respect, vă rugăm să primiți Punctul de vedere al Asociației noastre la care este atașat ultimul aviz negativ al CSM relativ la abolirea/impozitarea excesivă și nelegitimă a pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, printr-un „act normativ de vacanță parlamentară”, emis de Guvernul României sub forma unei ordonanțe de urgență.

1. Guvernul nu a fost abilitat de Parlament printr-o lege specială să taie/reducă către abolire pensile de serviciu ale judecătorilor/procurorilor, iar adoptarea unei O.U.G. în vacanța parlamentară este vădit neconstituțională, încălcând art. 115 din Constituție („existența unei situații excepționale”) și sfidând efectul major al votului la referendumul pe justiție din 26.05.2019 privind eliminarea O.U.G. din domeniul justiției.

Este cel mai jenant act al puterii executive care atestă lipsa de loialitate față de puterea judecătorească.

2. Pensiile de serviciu adecvate judecătorilor și procurorilor, precum și personalului auxiliar din autoritatea judecătorească timp de 22 de ani (1997-2019) sunt reglementate prin dispozițiile Legii nr. 303/2004 privind statutul și cariera acestor categorii profesionale, care au fost reconfirmate recent de Parlament și de Curtea Constituțională. Asupra acestor dispoziții nu s-au formulat obiecții de neconstituționalitate nici de Președintele României și nici de ceilalți titulari ai dreptului constituțional de sesiza CCR. De asemenea, reglementarea pensiilor de serviciu prin Legea nr. 303/2004 (una din cele trei legi ale justiției), care nu pot fi modificate prin O.U.G., nu a fost criticată în avizele Comisiei de la Veneția și nici în Rapoartele anuale ale MCV.

Pe această „logică incoerentă”, în mod normal, ar trebui imediat, cu aceeași „urgență” normativă să se opereze aceeași „amestecare” asupra salariilor în plata care, în fapt, generează pensiile mai mari de 10.000 de lei încasate de toți bugetarii de la Președintele României până la primarul de la o primarie comunală.

3. Amestecarea arbitrară și cu rea-credință a titularilor pensiilor mai mari de 10.000 lei, ca obiectiv fiscal imediat, fără nicio justificare obiectivă, sfidează toate criteriile constituționale și legale privind statutele profesionale și regimul adecvat al salariilor/pensiilor ocupaționale.

4. După cum se cunoaște, CCR în anul 2010 a declarat neconstituționale dispozițiile legale prin care s-au tăiat pensiile judecătorilor/procurorilor, considerentele/argumentele fiind clare și de necontestat, în acord cu practicile normative din statele UE și cu standardele europene (Decizia nr. 873/25.06.2010, publicată în M. Of. nr. 433 din 28 iunie 2010).

În acest sens, edificatoare sunt citatele din avizul negativ al CSM exprimat în Hotărârea nr. 56 din 10.04.2019 (Anexa 2) referitoare la propunerea legislativă a PMP pentru eliminarea pensiilor de serviciu, trimisă de Senatul României.

5. Timp de doi ani (2017-2019) Guvernul a „trudit” la elaborarea noii legi a pensiilor (Legea nr. 127/2019), promulgată cu câteva zile în urma de Președintele României (și nu de șeful statului), propagând speranțe „de prosperitate” în anii următori, fără a „scoate o vorbă” cu privire la această „ispravă” absurdă, contrară principiilor și standardelor constituționale și europene, dar, mai ales, cu nesocotirea Deciziei CCR nr. 873/2010, a jurisprudenței CCR, CEDO și CJUE precum și a reglementărilor din majoritatea statelor europene ale UE.

5.1. Directivele 86/378/CEE si 96/97/CEE stabilesc în mod explicit că „pensia de serviciu trebuie să fie calculată prin raportare la ultimul salariu”, iar baza de calcul a pensiilor este în raport de valoarea salariilor din ultima luna de activitate (Germania, Italia, Croația, Austria și UK), de media pe ultimele trei/sașe luni (Franța ș.a.), fiind de 80% în majoritatea statelor (a se vedea avizul Consiliului legislativ din februarie 2010).

5.2. CEDO a decis în mod constant că limitarea reducerii pensiei de serviciu, ca drept fundamental recunoscut magistratului, fără a exista o justificare obiectivă și rezonabilă, constituie o privare de proprietate în sensul art. 1 par. 1 din Protocolul nr. 1 și o discriminare în sensul art. 14 din CEDO (cauza Buchen c. Cehiei din 2006). În majoritatea statelor UE este instituită obligația constituțională de a garanta judecătorului la încetarea funcției plata unei pensii al cărei nivel să fie cât mai apropiat posibil de cel al ultimei remunerații, fiind astfel transpuse Directivele 86/378/CE și 96/97/CEE, pentru pensii între 70-80% din această remunerație.

6. Cum rezultă din „ofertă”? MFP măsura taxării (impozitării) pensiilor cu valoare mai mare de 10.000 lei nu este justificată de exigențele prevăzute de art. 53 din Constituție, nu este temporară și nu este generată de circumstanțe excepționale, fiind o sancțiune fiscală definitivă, care afectează însăși substanța dreptului de proprietate asupra pensiei de serviciu, dispusă, în mod discreționar și fără justificare obiectivă, printr-un act normativ

7. Relevantă este poziția Avocatului Poporului exprimată ca răspuns la scrisoarea președintelui Asociației „Themis-Casația” (nr. 5864/18.06.2010), care precizează în esență, că: „Diminuarea pensiilor încalcă dreptul fundamental de proprietate și regula de drept referitoare la drepturile câștigate, echivalând cu o expropriere contrară ordinii constituționale și jurisprudenței CEDO”.

8. Instituirea unei taxe de solidaritate (după modelul taxei CASS de 5,5% din orice venit), între 30-50%, constituie un mod inadmisibil de eludare, cu bună știință a efectelor Deciziei nr. 873/2010 a CCR și a celorlalte standarde europene relevate în documentar (Anexa 1) fiind în realitate, o tăiere sine die a pensiilor de serviciu cu încălcarea cadrului constituțional legal și legitim al statutului judecătorilor și procurorilor.

Un asemenea abuz de putere neconstituțional va trebui să facă obiectul procedurilor la Curtea Constituțională, pe calea directă a obiecției dată în competența Avocatului Poporului și, mai apoi în acțiunile judiciare ale persoanelor vătămate, pe calea excepției de neconstituționalitate.

Președinte de Onoare:

Prof. univ. dr. Nicolae Popa

Fost Președinte al CCR și al ÎCCJ Președinte al secției de teorie și filozofie a dreptului al Academiei de Științe Juridice

Președinte:

Prof. univ. dr. Marin Voicu

Fost judecător la CEDO și la ÎCCJ; Membru de onoare al AOS Președintele secției de drept internațional și de drept comparat al AOS

ANEXE:

1. Documentar privind regimul constituțional legal și legitim al pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, de prof. M. Voicu;

2. Hotărârea nr. 56/10.04.2019 a Plenului CSM și avizul negativ dat propunerii de abolire a pensiilor de serviciu.