Scrisoare deschisă: ASOCIAȚIA „THEMIS-CASATIA” a foștilor judecători și magistrați-asistenți ai ICCJ

18 dec. 2019
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 658

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

 

 

Forumul Național de Drept Bancar, ediția a II-a

ASOCIAȚIA THEMIS-CASATIA 

a foștilor judecători și magistrați-asistenți ai ICCJ, Bd. Magheru nr. 22, sector 1, București 

SCRISOARE DESCHISĂ – 

București, 18.12.2019

PENSIILE DE SERVICIU ale JUDECĂTORILOR ȘI PROCURORILOR – obiect de JALNICA și IPOCRITA DEZBATERE aînalților” reprezentați ai celorlalte două PUTERI – legislativă și executivă bicefală, executanți docili ai indicațiilor prezidențiale.

 

1. 22 de ani de regim constituțional, legal și legitim al pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor (1997-2019)

 

1.1. Pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor au fost introduse în anul 1997, la inițiativa Ministrului de stat, Ministrul Justiției Valeriu Stoica, președintele în funcție al PNL și fac parte din timp de 22 de ani (1997-2019) din STATUTUL și INDEPENDENTĂ Puterii judecătorești.

1.2. Prin art. 5-11 din Legea nr. 303/2004 s-au instituit toate incompatibilitățile și interdicțiile pentru funcțiile de judecător, procuror, magistrat asistent și asistent judiciar în aplicarea art. 125 (3) din Constituție – care sunt prin severitatea lor, unice și speciale acestor funcții, fără a se mai regăsi în statutul altor categorii profesionale.

1.3. Abrogarea pensiei de serviciu (art. 103 din Legea nr. 92/1992 reluat în art. 85 din Legea nr. 303/2004), prin art. 198 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, a fost declarată neconstituționala prin Decizia nr. 20/2.02.2000 publicată în M. Of. nr. 12/18.02.2000. Curtea a reținut, în esență, ca acordarea pensiei de serviciu pentru cadrele militare și magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii și magistrații, soluție în acord cu jurisprudență. În argumentarea soluției sale, Curtea Constituțională citează jurisprudența CEDO, propria jurisprudența constantă, Rezoluțiile ONU-1985, Recomandarea R 94/12 din 13.12.1994 a Consiliului Europei, Carta Europeană privind Statutul Judecătorilor, art. 6 și 14 din CEDO și art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, dându-le prevalenta constituțională, conform art. 11 și 20 din Constituție (pag. 7 al. 7-8).

1.4. După 5 ani de la această decizie, în prima parte a anului 2005, noul Guvern a reluat acțiunea legislativă de „mutilare” a drepturilor judecătorilor și procurorilor vizând limitarea/îngrădirea drepturilor de salarii, pensii și altor asemenea ori suprimarea unora, deja consacrate, ceea ce a atras sesizarea, din nou, a Curții Constituționale de către Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și pronunțarea deciziei nr. 375 din 6.07.2005, soluție de principiu, care consolidează jurisprudența sa anterioară, invocându-se: – încălcarea principiilor independenței și inamovibilității judecătorilor consacrate de art. 124 (3) și art. 125 (1) din Constituție și de art. 6 (1) CEDO și – încălcarea principiului neretroactivității legii prevăzută în art. 15 (2) din Constituție.

1.5. Legea nr. 119/2010 a desființat pensiile de serviciu, inclusiv pe cele ale judecătorilor și procurorilor, după un monolog public, sistematic, de denigrare a acestora („pensii nesimțite”, „pensii speciale”, s.a.) desfășurat în media de puterea executivă, de la cel mai înalt nivel, echivalând, uneori cu un linșaj mediatic.

Original Black Friday pe UJmag.ro!

Prin decizia nr. 873/25.06.2010 CCR a declarat neconstituționale dispozițiile din art. 1 lit. c) ale Legii nr. 119/2010 care desființau pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor.

1.6. Este forțe important de reținut că avizele consultative ale Consiliului Europei Comisia de la Veneția și GRECO, precum și Rapoartele MCV (2007-2019-timp de 12 ani) nu conțin nicio referire critică asupra reglementarii pensiei de serviciu a judecătorilor și procurorilor, care este conformă cu standardele UE și ale Consiliului Europei, dar și cu jurisprudența CEDO și a CJUE.

 

2. Abuzul anticonstituțional concertat contra independenței puterii judecătorești

 

2.1. După îndelungate și repetate „zvâcniri” de „echitate” și „generozitate specială”, iată că propaganda deșănțată din ultimul privind așa-zisele pensii „nesimțite”, „pensii speciale”, „pensionari de lux”, a dat și roade guvernamentale și parlamentare?!).

Trei partide vrăjmașe au depus direct la Parlament proiecte de legi având ca obiect abolirea „pensiilor speciale”, impozitarea progresivă a tuturor pensiilor de serviciu mai mari de 7.000 lei sau plafonarea acestor pensii la nivelul ultimului salariu brut.

Comisia de muncă a Camerei Deputaților a decis pe 10.12.2019 să amâne în luna februarie 2020 dezbaterea acestor proiecte de lege, dar, în mod surprinzător, a preschimbat, total nemotivat, acest termen, adoptând în ziua de marți 17.12.2019 proiectul de lege prin care se abroga toate pensiile/indemnizațiile de serviciu, începând cu cele ale judecătorilor/procurorilor, cu EXCEPȚIA pensiilor militarilor din MApN, a celor din SRI, STS SPP, SIE, a polițiștilor și a personalului din Administrația Națională a Penitenciarelor (?!!).

Această măsură anticonstituționala corespunde riguros cu indicația imperativă a Președintelui României din ziua de 16.12.2019 și din declarația după ședință CSAT din 17.12.2019, în care s-a aprobat proiectul de buget-2020.

2.2. Așadar, pensionarii din „APARATUL” prezidențial de securitate și ordine publică, care nu au avut nicio contribuție la fondul de pensii și asigurări sociale sunt și rămân beneficiarii „grijii” celor două puteri și a partidelor parlamentare, în timp ce magistrații, care au fost supuși timp de 25-40 de ani de exercițiu al profesiei, celor mai rigide constrângeri, interdicții și incompatibilități, trăind efectiv numai de salariul lunar (din care au achitat și CAȘ), sunt pedepsiți și trimiși la „dreptul comun”, la un loc cu ceilalți, care au avut dreptul și posibilitatea de a obține și alte venituri din orice activități licite (?!!).

 

3. Dreptul UE privind pensiile de serviciu

 

3.1. Legislația UE a reglementat prin trei directive, cei trei piloni de securitate socială: a) Pilonul I – Directiva nr. 79/7/CEE privind principiul egalității de tratament între femei și bărbați, reflectat în Legea nr. 19/2000; b).Pilonul al II-lea – Directiva nr. 86/378/CEE, modificată prin directiva 96/97/CEE, privind aplicarea principiului egalității în schemele ocupaționale de securitate socială, care acoperă sectorial și legile speciale de pensii ale magistraților, militarilor, polițiștilor ș.a. c) Pilonul al III-lea – Directiva nr. 2004/113/CEE relativă la economiile individuale pentru pensii.

3.2. Conform Directivelor nr. 86/378/CEE și nr. 96/97/CEE „criteriile decisive pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupațional sunt: a) să se refere la o categorie particulară de lucrători; b) să fie direct legat de perioada de serviciu, iar c) pensia să fie calculată prin raportare la ultimul salariu al lucrătorului.

În cauză Beune c-7/1993, Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg a precizat clar aceste criterii decisive, subliniind că expresia „ultimul salariu” nu trebuie înțeleasă strict, ea putând reprezenta chiar și media salariilor din ultimele luni de angajare, intrând în aria de reglementare din art. 141 al Tratatului CE.

3.3. Prioritatea normelor comunitare și aplicabilitatea lor imediată și directă în dreptul nostru intern își are temei constituțional în art. 20 (2) și în art. 148 (2) din Constituția revizuită („Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale UE, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”).

3.4. Politica salarială și de pensii a UE

Este relevantă și Politica salarială a UE privind pe judecătorii Curții de Justiție a UE care prevede că: „Începând din iulie 2009, toți membrii Parlamentului European primesc același salariu, care este fixat la 38,5% din salariul unui judecător. de la CJUE , adică 7665 euro/lună”.

3.4.1. Salariul judecătorilor CJUE

Din datele interne ale Comisiei Europene și ale CJUE rezultă că judecătorii CJUE au primit, din anul 2017, o majorare cu 2,4% a salariilor de bază anuale, ajungând la suma de 256.000 euro/an, plus 15% taxa de rezident, în total cca. 300.000 euro/an.

Totodată, judecătorilor CJUE le este asigurată gratuit locuința familială și primesc o sumă de 9500 euro/an pentru educația fiecărui copil, plus mașină și șofer. La instalarea în funcție fiecare judecător primește o primă de 2 salarii lunare, în total 41.664 euro, reprezentând costurile estimative aferente familiei sale pentru instalare. La încetarea funcției de judecător primește o sumă de 100-162.000 euro pentru următorii 3 ani pentru întreținere, confort familial și profesional, precum și 20.832 euro cheltuieli de relocare a familiei.

3.4.2. Pensiile judecătorilor CJUE

Vârsta de ieșire la pensie a judecătorilor CJUE este 65 de ani, când primesc o pensie de 174.993 euro/an, adică 70% din salariul de bază neimpozabil. De exemplu, foștii vicepreședinți ai CJUE, Koen Lenartz (Belgia) și Antonio Pizzanu (Italia) au primit o pensie anuală de 334.000 euro și, respectiv, de 284.000 euro.

 

4. Drept comparat al Statelor europene

 

4.1. În numeroase State europene – Cipru, Elveția, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Portugalia, Ungaria, Slovenia ș.a. –Statutul judecătorilor și procurorilor, ca și pensia de serviciu, fac obiectul unei legi speciale, întemeiat, în principal, pe: –specificul activității judecătorilor și procurorilor; – rolul și importanța lor socială; – riscul profesional; – incompatibilitățile și interdicțiile instituite prin constituție sau prin lege.

 4.2. În majoritatea Statelor este instituita obligația constituțională de a garanta judecătorului la încetarea funcției, plata unei pensii al cărei nivel să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remunerații, fiind, astfel transpuse, adecvat, Directivele nr. 86/378/CEE și nr. 96/97/CEE și fixându-se pensii între 70-85% din această remunerație.

 4.3. Cu privire la Statutul judecătorilor și procurorilor, Curtea Constituțională Federală a Germaniei prin decizia din 2409.2007 (2 Bv R 1673/03) a hotărât că funcționarii de stat au un statut similar magistraților, iar considerentele de ordin financiar și efortul de a reduce cheltuielile bugetare nu pot fi primite ca o legitimare suficientă de a reduce pensiile. Valoarea mijloacelor de întreținere adecvată, datorată de angajator, oricine a fi el, nu reprezintă o mărime cu dimensiuni variabile în mod arbitrar, care să poată măsura pur și simplu în funcție de posibilitățile economice ale bugetului de stat și de evaluările politice ale urgenței unor măsuri sau în funcție de volumul eforturilor în direcția realizării principiului general al Statului social”.

4.4. Așa cum se relevă și în Avizul Consiliului Legislativ al României (nr. 105/12.02.2010), referitor la principiile și metodologia privind pensiile militare în Statele membre ale UE și NATO: – sistemul de calcul al pensiilor este reglementat printr-o lege separată, ca și la magistrați (Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Israel, s.a.) sau într-un capitol independent inclus într-o lege unitară (Franța, Italia, Grecia, Portugalia, Austria”); – baza de calcul a pensiilor se stabilește în raport de valoarea soldei (remunerației) din ultima lună de activitate (Germania, Italia, Grecia, Austria, Turcia, Marea Britanie, s.a.) sau de media pe ultimele 3 sau 6 luni (Franța) și de vechimea integrală, de la care se poate primi pensia de serviciu; – în majoritatea statelor bazei de calcul i se aplică un procent cuprins între 75/80% din valoarea remunerației (soldei) pe ultimele 1-3-6 luni, – iar în unele state pensia de serviciu nu este supusă impozitării (Portugalia ș.a.).

 

5. Jurisprudența CEDO

 

5.1. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) este constantă și în concordanță cu cea a CJCE de la Luxemburg privind statutul judecătorilor și procurorilor, independența economică a acestora (salarii și pensii), cumulul pensiei cu salariul, neretroactivitatea legii și păstrarea drepturilor câștigate.

5.1.1. În cauză Buchen c. Cehiei (2006), Curtea a decis limitarea nejustificată a unui drept recunoscut magistratului, cum ar fi o pensie de serviciu, drept nesocotit ulterior, fără a exista o justificare obiectivă și rezonabilă pentru o asemenea îngrădire, constituie o privare de proprietate în sensul art. 1 păr. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, dar și o discriminare în sensul art. 14 din Constituție și art. 1 din Protocolul nr. 12. (în speță, reclamantul beneficiase de o pensie de serviciu ca fost judecător militar și, apoi, în cumul, de un salariu ca judecător civil, după reîncadrarea sa în această funcție).

 5.1.2. În cauză Gaygusuz c. Austriei, prin hotărârea din 16.09.1996, Curtea a decis că pensia constituie un drept patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, iar relativ la art. 14, a reținut că există o diferență discriminatorie, în sensul art. 14, dacă lipsește o justificare obiectivă și rezonabilă.

 5.1.3. În acest sens, există o jurisprudență constantă, exemplu edificator fiind hotărârea Muller c. Austriei -5849/1972 – în care Curtea a reținut expres că o reducere substanțială a nivelului pensiei a putea fi considerată ca afectând substanța dreptului de proprietate și, chiar a dreptului de a rămâne beneficiar al sistemului de asigurare de bătrânețe.

5.1.4. În cauză „Köbler” vs Austria (c. 224/01/2003, CJUE a decis că „indemnizația de vechime în specialitate (ca și pensia de serviciu) constituie o primă de loialitate cu titlu de recompensă, dar, mai ales, cu efect COMPENSATOR al privațiunilor, îngrădirilor și incompatibilităților suferite pe toată durata exercitării profesiei, iar nesocotirea acestei jurisprudențe în materie constituie o încălcare GRAVĂ a dreptului UE”.

5.2. Jurisprudența CCR

 5.2.1. Atât cu privire la principiile constituționale – neretroactivitatea legii civile, independenta puterii judecătorești, nediscriminarea și egalitatea în fața legii, garantarea dreptului de proprietate, securitatea juridică și preeminenta dreptului cât și, în mod direct, relativ la salariile și pensiile judecătorilor și procurorilor, Curtea Constituțională are o jurisprudență constantă, unitară și riguroasă în perioada 2000 – iunie 2010, vădit contrară soluțiilor legislative adoptate de Guvern în legea unitară a pensiilor publice din 2010.

 

                                         Președinte,

                             Prof. univ. dr. MARIN VOICU

                             Membru de onoare al AOS

Președintele Secției de Drept Internațional și de Drept Comparat al Academiei de Științe Juridice

                             Fost Președinte la ICCJ și la CEDO

 

 

Scrisoare deschisă: ASOCIAȚIA „THEMIS-CASATIA” a foștilor judecători și magistrați-asistenți ai ICCJ was last modified: decembrie 18th, 2019 by Marin Voicu
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Marin Voicu

Marin Voicu

Este doctor în drept, avocat în cadrul cabinetului individual de avocat „Marin Voicu", având experiență în drept civil, drept comercial și drept comercial internațional, drept maritim și dreptul comunitar al UE.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter