Neconstituționalitatea proiectului de lege privind eliminarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și grefierilor, adoptată în Sesiunea Extraordinară a Camerei Deputaților din 28 ianuarie 2020

12 feb. 2020
Articol UJ Premium
0 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 50 voturi, medie: 0,00 din 5 (0 votes, average: 0,00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.
Vizualizari: 590

Recomandări

 

Universuljuridic.ro PREMIUM

Aici găsiți informaţiile necesare desfăşurării activităţii dvs. profesionale.

Universuljuridic.ro PREMIUM pune la dispoziția profesioniștilor lumii juridice un prețios instrument de pregătire profesională. Oferim un volum vast de conținut: articole, editoriale, opinii, jurisprudență și legislație comentată, acoperind toate domeniile și materiile de drept. Clar, concis, abordăm eficient problematicile actuale, răspunzând scenariilor de activitate din lumea reală, în care practicienii activează.

Testează ACUM beneficiile Universuljuridic.ro PREMIUM prin intermediul abonamentului GRATUIT pentru 7 zile!

🔑Vreau cont PREMIUM!


 

 

 

Forumul Național de Drept Bancar, ediția a II-a

Motto: „Curtea Constituțională a României este garantul supremației Constituției și protectoarea calității legii”.

 

SUMAR

I. Puterea judecătorească – „cenușăreasa” statului de drept din România

II. Procedura legislativă și proiectul de lege, adoptat la 28.01.2020, în Sesiunea Extraordinară a Camerei Deputaților

1. Proiectul de lege organică respins de Senat la 19.06.2019

2. Avizele consultative NEGATIVE ale

2.1. Consiliului Economic și Social

2.2. Consiliul Legislativ

2.3. Consiliul Superior al Magistraturii

3. Lipsa avizului consultativ al Comisiei de la Veneția și al Comisiei Europene, prin MCV

4. Dezbaterile și poziția din Adunările generale ale instanțelor judecătorești și parchetelor, precum și ale Asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor

Pachet: Principiile procedurei judiciare

5. Pozițiile exprimate de celelalte profesii juridice și asociații – Uniunea Națională a Barourilor din România – UNBR, Uniunea Juriștilor din România – UJR și Asociația Europeană a judecătorilor

III. Regimul constituțional și legal al pensiilor magistraților în România și în statele UE și ale Consiliului Europei.

1. 23 de ani de regim constituțional, legal și legitim al pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor (1997-2020)

2. Abuzul anticonstituțional concertat contra independenței puterii judecătorești

3. Dreptul UE privind pensiile de serviciu

3.1. Cele trei directive privind pensiile ocupaționale

3.2. Politica salarială și de pensii a UE

1. Salariul judecătorilor CJUE

2. Pensiile judecătorilor CJUE

3. Drept comparat al Statelor europene

4. Jurisprudența CEDO și a CJUE

IV. Proiectul legii-textul de abrogare și textele abrogate

V. Proiectul de lege ÎNCALCA principii și drepturi fundamentale garantate de Constituție, de CEDO și de CARTA drepturilor fundamentale a UE și nesocotește jurisprudența CCR, CEDO și a CJUE.

1. Obiecțiile de neconstituționalitate din sesizarea formulată de ICCJ și din cea a Avocatului Poporului.

2. SINTEZA încălcărilor principiilor și drepturilor fundamentale garantate de Constituție, de Convenție și de CARTA drepturilor fundamentale a UE.

2.1. Violarea STATUTULUI judecătorilor, a independenței și inamovabilității acestora, garantate de art. 124, 125 și 126 din Constituție

2.2. Încălcarea dispozițiilor art. 44 (2-3) , art. 135 (5) din Constituție, a art. 1 (1) în Protocolul adițional nr. 1 la CEDO, precum și a ar. 17 din Carta drepturilor fundamentale a UE, prin abrogarea dreptului la pensia de serviciu, care este un BUN, o proprietate, confiscată/expropriată, ceea ce reprezintă o privare ilegală a titularului de acest drept fundamental

2.3. Încălcarea dispozițiilor art. 16 (1) în Constituție, a art. 14 din CEDO și a art. 21 din Carta drepturilor fundamentalecare interzic discriminarea în reglementare, aplicarea și respectarea drepturilor fundamentale, în raport de și între categorii profesionale, care au particularități diferite privind statutul, autonomia, exercițiul profesiei, importanță socială, restricțiile și incompatibilitățile, s.a.

2.4. Încălcarea dispozițiilor art. 147 al. 4 din Constituție („Deciziile CCR… sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”) și a jurisprudenței CCR, a dispozițiilor art. 46 („Forța obligatorie și executarea hotărârilor”) din Convenție și a jurisprudenței obligatorii a CEDO, precum și a CJUE

 

***

I. Puterea judecătorească – „cenușăreasa” statului de drept în România.

1. În ultimele trei mandate prezidențiale (2005-2019) presiunea politică exercitată de puterea executivă bicefala și de cea legislativă asupra ÎNFĂPTUIRII JUSTIȚIEI, încurajarea agresiunii statului paralel și a vârfului său de lance-DNA, asupra procedurilor judiciare, au generat un puternic sentiment de neîncredere a cetățenilor, în special a justițiabililor, în puterea judecătorească, timorata și discreditata în mod sistematic, cu acordul tacit al Comisiei Europene prin M.C.V.-UE.

În acest cadru „democratic”, involutiv al „statului de drept, democratic și social din România”, cele două puteri, care constituie clasa politica superioară a țării, și-au „AROGAT” autoritatea supremă de subordonare a puterii judecătorești, propagând instituțional și individual, în toate mediile sociale:

umilirea și expunerea la disprețul public al judecătorilor și procurorilor de către reprezentanții săi de rang înalt, frustrați de procesele pierdute ca justițiabili ori aflați, în continuare, în proceduri judiciare;

disimulând ura contra lor în societate și

ultrajul public al judecătorilor Curții Constituționale și al corpului judecătoresc de către primul ministru, de Parlament și de membrii guvernului (vezi declarațiile publice: „Așa Curte-CCR, așa decizii?!”, „Pensii nesimțite”, „Tagma magistraților” ș.a.);

Votul „exuberant”, ca act de refulare/dezonorare/răzbunare, contra pensiilor de serviciu și a celorlalte drepturi ale judecătorilor și procurorilor (prin care pensia unui judecător va fi egală cu cea a unui subofițer de poliție), a determinat:

posibilă pensionare în masă a judecătorilor și procurorilor, în perioada imediat următoare și, astfel, slăbirea structurală a Autorității judecătorești și a funcționării justiției, ca serviciu public (CSM comunica pe 31.01.2020 că sunt pensionabili 700 de magistrați, din care 500 judecători?!);

diminuarea interesului și inhibarea opțiunilor pentru admiterea în magistratură;

– discreditarea judecătorilor și în calitatea lor de centrii vitali ai procesului electoral (Biroul electoral central, Birourile de circumscripții electorale) și disiparea neîncrederii cetățenilor – (electoratului) – în independenta și imparțialitatea acestora (oare ce s-ar întâmpla dacă judecătorii formulează declarații de ABȚINERE în procesul electoral?; nu s-ar mai putea organiza și desfășura alegerile locale și parlamentare, decât dacă cele două puteri despotice ar modifica legea, ad-hoc, înlocuindu-i cu personal militarizat, eventual aflat în retragere, titulari ai pensiilor militare de serviciu, fără nicio contributivitate?!).

 

2. Așadar, sunt suficiente argumente din care rezultă clar că abolirea pensiilor de serviciu ale magistraților, precedata și urmată de propagandă publică desantata contra acestora, de instigarea cetățenilor la neîncredere, ura și dispreț public, constituie o nouă formă perversă de „stăpânire” a înfăptuirii justiției, de tip DNA (2005-2018), instrument judiciar al statului paralel.

Toate excesele, abuzurile, acțiunile neconstituționale și antieuropene contra drepturilor legale ale judecătorilor și procurorilor sunt generate de un fanatism politic electoral care are la numărător frustrarea și la numitor narcisismul, de natură a produce o eroare/manipulare publică a opiniei cetățenești, internă și euroatlantica.

Tăcerea complice a ministrului Justiției, ca executant docil al strategiei despotice a puterii executive bicefale, este o expresie a mârșăviei politice devălmașe, comisă cu și sub cinismul prezidențial din 2010, prin care s-au TĂIAT total nejustificat salariile și s-au abrogat pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, măsură declarată neconstituționala prin decizia nr. 873/26.06.2010.

 

3. „Țopăiala” puterii executive bicefale și a celei legislative, din ultimii 15 ani, constând în abrogarea, repetată, a pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, în modificarea/completarea „legilor justiției” (nr. 304/2004 pentru organizare judecătorească și nr. 303/2004 privind STATUTUL judecătorilor și procurorilor) printr-un număr de peste 50 de ordonanțe de urgență, legile de abrogare fiind declarate neconstituționale, prin trei decizii succesive ale CCR, atestă nesocotirea supremației constituției și a statului de drept, în tăcerea bizară a MCV și a Comisiei de la Veneția.

 

II. Procedura legislativă și proiectul de lege, adoptat la 28.01.2020, în Sesiunea Extraordinară a Camerei Deputaților

1. Proiectul de lege (Legea nr. 206/2019) privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu a fost RESPINSde Senat în ședința din 19.06.2016 (lege organică).

2. Avize consultative NEGATIVE ale autorităților publice din România: CES, Consiliul Legislativ, Consiliul Superior al Magistraturii.

2.1. Avizul Consiliului economic și Social – CES, înregistrat la Senat sub nr. 206/06.05.2019.

„În temeiul art. 5 lit. „a” din Legea nr. 248/2003 în ședința din 05.03.2019 CES avizează

NEFAVORABIL

proiectul de act normativ”, cu motivarea că „fiecare categorie de salariat este titularul unei pensii de serviciu acordată în baza unei legi speciale și NU se poate promova o lege unitară care să reglementeze TOATE categoriile socio-profesionale care beneficiază de pensia de serviciu”.

 

2.2. Avizul Consiliului Legislativ nr. 217/2019, înregistrat la Senat, sub nr. 47/22.03.2019

„Consiliul Legislativ, în temeiul art. 2 (1) lit. „a” din Legea nr. 73/1993 avizează

NEGATIV

propunerea legislativă, datorită soluțiilor legislative promovate și a imperfecțiunilor de redactare, sistematizare și de tehnică legislativă”.

 

2.2.1. „Precizăm că o propunere legislativă pentru abrogarea pensiilor speciale, transmisă de Secretarul general al Senatului cu adresa nr. B466/13.10.2017 și avizata negativ de Consiliul legislativ cu nr. 955/10.11.2017, a fost respinsă de Senat în data de 26.03.2018.

De asemenea o altă propunere legislativă care viza abrogarea unor prevederi din domeniul pensiilor de serviciu (B447 din 06.09.2018), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr. XXXV/13.09.2018, a fost avizata negativ cu nr. 979/11.10.2018 și adoptată de Senat în condițiile art. 75 al. 2 teza a III-a din Constituția României, republicata.

Menționăm că aspectele referitoare la abrogarea pensiilor de serviciu sunt în cea mai mare parte asemănătoare în cele două propuneri legislative.

2.2.2. Din redactarea Expunerii de motive nu reiese că soluțiile preconizate să fi fost precedate de o temeinică fundamentare, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român și cerințele corelării cu ansamblul reglementărilor interne, așa cum prevede art. 6 al. 1 teza a doua din Legea nr. 24/2000.

2.2.3. Referitor la premisa de la care pleacă inițiatorii în motivarea prezenței propuneri legislative, aceea că pensiile de serviciu nu sunt calculate „pe bază de contributivitate”, precizăm că pensia de serviciu are două componente, una contributiva și alta necontributiva, fiind instituita ca o măsură având caracter compensatoriu pentru anumite categorii profesionale supuse unui statut special.

Acest aspect este evidențiat și în Decizia Curții Constituționale nr. 1.237 din 6.10.2010 care reiterează ceea ce a statuat în Decizia nr. 871/25.06.2010: „Curtea respingând obiecția de neconstituționalitate care viza viitoarea lege nr. 119/2010, a statuat ca „pensiile de serviciu se bucura de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urmă, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de clacul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială”… „De altfel, Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 2.02.2000 publicată în M. Of. Partea I nr. 72/18.02.20000, a statuat că pensia de serviciu constituie o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale”, ceea ce demonstrează fără drept de tăgadă, că, de fapt, acel supliment de care am făcut vorbire mai sus se constituie în acea compensație parțială menționată de Curte, pentru că diferențierea existenței între o pensie și una strict contributiva, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment.

În acest context, Curtea arată, totodată, că „pensiile speciale nu reprezintă un privilegiu, ci au o justificare obiectivă și rațională”.

 2.2.4. Referitor la modificările propuse, la art. 2 pentru mai multe articole din legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, prima vizând abrogarea implicită a normei referitoare la pensia de serviciu a magistraților și a celorlalte categorii de personal asimilate acestora, precizăm că respectivul act normativ și cele mai multe dintre normele vizate a fi modificate sau, după caz, abrogate, au făcut obiectul unor substanțiale intervenții legislative recente, cuprinse în acte normative precum: Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004, O.U.G. nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la INM, formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor, examenul de absolvire, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004, legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, și O.U.G. nr. 12/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției.

În acest context, precizăm că, potrivit art. 6 al. 1 teza I din Legea nr. 24/2004, republicata, cu modificările și completările ulterioare „Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și „posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficientă legislativă”.

Menționăm că rațiuni similare au stat la baza emiterii de către Consiliul legislativ a avizului negativ nr. 955/10.11.2017 pentru propunerea legislativă privind abrogarea pensiilor speciale, transmisă de Secretariatul General al Senatului cu adresa nr. B466/13.10.2017, propunere care, după cum am precizat la pct. 3 supra, a fost respinsă de Senat, dar și la baza emiterii avizului negativ nr. 979/11.10.2018 pentru propunerea legislativă urmărind abrogarea unor prevederi din domeniul pensiilor de serviciu (B447/6.09.20180, transmisă cu adresa nr. XXXV/4381/12.09.2018 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. D941/13.09.2018”.

2.3. Avizele NEGATIVE ale CSM din 10.04.2019 și cele ulterioare sunt justificate de faptul că principiile independenței justiției apăra pensia de serviciu a magistraților, ca parte integrantă a stabilității financiare a acestora și a statutului judecătorilor și procurorilor.

Aceasta nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistratul și care impune „obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au”, așa cum s-a reținut și de Curtea Constituțională în Decizia n. 873/25.06.2010”.

 

3. Lipsa Avizului consultativ al Comisiei de la Veneția și al Comisiei UE-MCV, deși proiectul de lege modifica/abroga texte din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, componentă esențială a legilor justiției („Statutul judecătorilor/procurorilor).

Deși, în ultimii doi ani Comisia de la Veneția a emis trei AVIZE referitoare la legile justiției, aflate în proceduri parlamentare, atât la cererea Parlamentului, cât și a Președintelui României, acest proiect de lege de abrogare a pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, care afectează în mod vădit statutul acestora, însăși substanță și independenta justiției, NU a fost prezentată spre AVIZ Comisiei de la Veneția (?!).

Pe de altă parte, în aceeași perioadă (2018-2019) Comisia Europeană a emis trei Rapoarte MCV, cu referire specială la legile justiției și la Statul de drept, dar proiectul de lege NU a fost transmis spre avizare în Mecanismul de Verificare și Cooperare (?!).

 

4. Dezbaterile din Adunările generale ale judecătorilor/procurorilor din instanțele judecătorești și parchete (287 judecătorii și 287 parchete, 51 de tribunale și 51 de parchete, 16 curți de apel și 16 parchete), Parchetul de pe lângă ICCJ, DIICOT, DNA și Adunarea generală a judecătorilor din ICCJ, precum și din Asociațiile profesionale ale magistraților.

Adunările generale ale instanțelor judecătorești desfășurate în ziua de 21.01.2020, în baza hotărârii CSM și-au însușit, pe deplin, pozițiile exprimate de CSM și de ICCJ, accentuând asupra faptului că proiectul de lege constituie un atentat asupra statutului judecătorilor/procurorilor și a independenței justiției, dar și o încălcare gravă a dreptului de proprietate (a pensiei) prin exproprierea efectivă a pensiei de serviciu.

În același sens, în mod repetat, s-au pronunțat, în anul 2019, Asociațiile profesionale ale magistraților-AMR, Uniunea judecătorilor din România, Asociația Procurorilor, Asociația „Themis-Casatia” a foștilor judecători și magistrați asistenți ai ICCJ ș.a.

 

5. Pozițiile exprimate de celelalte profesii juridice și asociații -Uniunea Națională a Barourilor din România, Uniunea Juriștilor din România și Asociația Europeană a judecătorilor, prin comunicatele remise mass-mediei în perioada XI 2019- I 2020, susțin cu argumente pertinente demersurile energice ale Autorității judecătorești contra proiectului legii de abrogare a pensiei de serviciu a judecătorilor și procurorilor.

    

III. Regimul constituțional și legal al pensiilor magistraților în România și în statele UE și ale Consiliului Europei.

1. 23 de ani de regim constituțional, legal și legitim al pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor (1997-2020).

1.1. Pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor au fost introduse în anul 1997, la inițiativa Ministrului de stat, Ministrul Justiției Valeriu Stoica, președintele în funcție al PNL și fac parte din timp de 22 de ani (1997-2019) din STATUTUL și INDEPENDENȚA Puterii judecătorești.

1.2. Prin art. 5-11 din Legea nr. 303/2004 s-au instituit toate incompatibilitățile și interdicțiile pentru funcțiile de judecător, procuror, magistrat asistent și asistent judiciar – în aplicarea art. 125 (3) din Constituție – care sunt prin severitatea lor, unice și speciale acestor funcții, fără a se mai regăsi în statutul altor categorii profesionale.

1.3. Abrogarea pensiei de serviciu (art. 103 din Legea nr. 92/1992 reluat în art. 85 din Legea nr. 303/2004), prin art. 198 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, a fost declarată neconstituționala prin Decizia nr. 20/2.02.2000 publicată în M. Of. nr. 12/18.02.2000. Curtea a reținut, în esență, ca „acordarea pensiei de serviciu pentru cadrele militare și magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii și magistrații”, soluție în acord cu jurisprudență. În argumentarea soluției sale, Curtea Constituțională citează jurisprudența CEDO, propria jurisprudența constantă, Rezoluțiile ONU-1985, Recomandarea R 94/12 din 13.12.1994 a Consiliului Europei, Carta Europeană privind Statutul Judecătorilor, art. 6 și 14 din CEDO și art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, dându-le prevalenta constituțională, conform art. 11 și 20 din Constituție (pag. 7 al. 7-8).

1.4. După 5 ani de la această decizie, în prima parte a anului 2005, noul Guvern a reluat acțiunea legislativă de „mutilare” a drepturilor judecătorilor și procurorilor vizând limitarea/îngrădirea drepturilor de salarii, pensii și altor asemenea ori suprimarea unora, deja consacrate, ceea ce a atras sesizarea, din nou, a Curții Constituționale de către Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și pronunțarea deciziei nr. 375 din 6.07.2005, soluție de principiu, care consolidează jurisprudența sa anterioară, invocându-se: – încălcarea principiilor independenței și inamovibilității judecătorilor consacrate de art. 124 (3) și art. 125 (1) din Constituție și de art. 6 (1) CEDO și – încălcarea principiului neretroactivității legii prevăzută în art. 15 (2) din Constituție.

1.5. Legea nr. 119/2010 a desființat pensiile de serviciu, inclusiv pe cele ale judecătorilor și procurorilor, după un monolog public, sistematic, de denigrare a acestora („pensii nesimțite”, „pensii speciale” ș.a.) desfășurat în media de puterea executivă, de la cel mai înalt nivel, echivalând, uneori cu un linșaj mediatic.

Prin decizia nr. 873/25.06.2010 CCR a declarat neconstituționale dispozițiile din art. 1 lit. „c” ale Legii nr. 119/2010 care desființau pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor.

1.6. Este forțe important de reținut că avizele consultative ale Consiliului Europei- Comisia de la Veneția și GRECO, precum și Rapoartele MCV (2007-2019-timp de 12 ani) nu conțin nicio referire critică asupra reglementarii pensiei de serviciu a judecătorilor și procurorilor, care este conformă cu standardele UE și ale Consiliului Europei, dar și cu jurisprudența CEDO și a CJUE.

 

2. Abuzul anticonstituțional concertat contra independenței puterii judecătorești.

2.1. Trei partide vrăjmașe au depus direct la Parlament proiecte de legi având ca obiect abolirea „pensiilor speciale”, impozitarea progresivă a tuturor pensiilor de serviciu mai mari de 7.000 lei sau plafonarea acestor pensii la nivelul ultimului salariu brut.

Comisia de muncă a Camerei Deputaților a decis pe 10.12.2019 să amâne în luna februarie 2020 dezbaterea acestor proiecte de lege, dar, în mod surprinzător, a preschimbat, total nemotivat, acest termen, adoptând în ziua de marți 17.12.2019 proiectul de lege prin care se abroga toate pensiile/indemnizațiile de serviciu, începând cu cele ale judecătorilor/procurorilor, cu EXCEPȚIA pensiilor militarilor din MApN, a celor din SRI, STS SPP, SIE, a polițiștilor și a personalului din Administrația Națională a Penitenciarelor (?!!), soluție legislativă adoptată de Cameră Deputaților în ședința din 28.01.2020 cu cvasiunanimitate a deputaților prezenți (?!).

2.2. Așadar, pensionarii din „APARATUL” prezidențial de securitate și ordine publică, care nu au avut nicio contribuție la fondul de pensii și asigurări sociale sunt și rămân beneficiarii „grijii” celor două puteri și a partidelor parlamentare, în timp ce magistrații, care au fost supuși timp de 25-40 de ani de exercițiu al profesiei, celor mai rigide constrângeri, interdicții și incompatibilități, trăind efectiv numai de salariul lunar (din care au achitat și CAS), sunt pedepsiți și trimiși la „dreptul comun”, la un loc cu ceilalți, care au avut dreptul și posibilitatea de a obține și alte venituri din orice activități licite (?!!).

 

3. Dreptul UE privind pensiile de serviciu

3.1. Legislația UE a reglementat prin trei directive, cei trei piloni de securitate socială: a).Pilonul I – Directiva nr. 79/7/CEE privind principiul egalității de tratament între femei și bărbați, reflectat în Legea nr. 19/2000; b).Pilonul al II-lea – Directiva nr. 86/378/CEE, modificată prin directiva 96/97/CEE, privind aplicarea principiului egalității în schemele ocupaționale de securitate socială, care acoperă sectorial și legile speciale de pensii ale magistraților, militarilor, polițiștilor ș.a. c).Pilonul al III-lea – Directiva nr. 2004/113/CEE relativă la economiile individuale pentru pensii.

 3.2. Conform Directivelor nr. 86/378/CEE și nr. 96/97/CEE „criteriile decisive pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupațional sunt:

a) să se refere la o categorie particulară de lucrători;

b) să fie direct legat de perioada de serviciu, iar c).pensia să fie calculată prin raportare la ultimul salariu al lucrătorului”. În cauza Beune C-7/1993, Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg a precizat clar aceste criterii decisive, subliniind că expresia „ultimul salariu” nu trebuie înțeleasă strict, ea putând reprezenta chiar și „media salariilor din ultimele luni de angajare”, intrând în aria de reglementare din art. 141 al Tratatului CE.

3.3. Prioritatea normelor comunitare și aplicabilitatea lor imediată și directă în dreptul nostru intern își are temei constituțional în art. 20 (2) și în art. 148 (2) din Constituția revizuită („Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale UE, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”).

3.4. Politica salarială și de pensii a UE

Este relevantă și Politica salarială a UE privind pe judecătorii Curții de Justiție a UE care prevede ca: „Începând din iulie 2009, toți membrii Parlamentului European primesc același salariu, care este fixat la 38,5% din salariul unui judecător de la CJUE , adică 7665 euro/lună”.

3.4.1. Salariul judecătorilor CJUE

Din datele interne ale Comisiei Europene și ale CJUE rezultă că judecătorii CJUE au primit, din anul 2017, o majorare cu 2,4% a salariilor de bază anuale, ajungând la suma de 256.000 euro/an, plus 15% taxa de rezident, în total cca. 300.000 euro/an.

Totodată, judecătorilor CJUE le este asigurată gratuit locuința familială și primesc o sumă de 9500 euro/an pentru educația fiecărui copil, plus mașina și șofer. La instalarea în funcție fiecare judecător primește o primă de 2 salarii lunare, în total 41.664 euro, reprezentând costurile estimative aferente familiei sale pentru instalare. La încetarea funcției de judecător primește o sumă de 100-162.000 euro pentru următorii 3 ani pentru întreținere, confort familial și profesional, precum și 20.832 euro cheltuieli de relocare a familiei.

3.4.2. Pensiile judecătorilor CJUE

Vârsta de ieșire la pensie a judecătorilor CJUE este 65 de ani, când primesc o pensie de 174.993 euro/an, adică 70% din salariul de bază neimpozabil. De exemplu, foștii vicepreședinți ai CJUE, Koen Lenartz (Belgia) și Antonio Pizzanu (Italia) au primit o pensie anuală de 334.000 euro și, respectiv, de 284.000 euro.

Neconstituționalitatea proiectului de lege privind eliminarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor, procurorilor, magistraților asistenți și grefierilor, adoptată în Sesiunea Extraordinară a Camerei Deputaților din 28 ianuarie 2020 was last modified: februarie 12th, 2020 by Marin Voicu
0 Shares

Recomandări

Vă recomandăm:

Despre autor:

Marin Voicu

Marin Voicu

Este doctor în drept, avocat în cadrul cabinetului individual de avocat „Marin Voicu", având experiență în drept civil, drept comercial și drept comercial internațional, drept maritim și dreptul comunitar al UE.
A mai scris:

Abonează-te la newsletter