Relațiile de conlucrare dintre profesia de avocat din România și cea din Republica Moldova se concretizează și în acțiuni comune

Mircea Fica: Bună ziua, stăm de vorbă cu dl Gheorghe Florea, președintele UNBR. Zilele acestea s-au desfășurat la Iași Comisia Permanentă și Consiliul Național – ce reprezintă orașul Iași pentru avocatura românească?

Gheorghe Florea: În primul rând vă mulțumesc foarte mult pentru faptul că ați acceptat invitația de a participa la aceste lucrări ale organelor profesiei de avocat, la invitația decanului Baroului Iași. Și mă bucur că am ocazia să transmit, prin intermediul dumneavoastră, un mesaj corespunzător realităților desfășurate aici, la Iași. Este vorba despre activitatea Comisiei Permanente și a Consiliului UNBR, planificată a se desfășura întotdeauna înainte de examenul de primire în profesia de avocat – anul acesta decisă a se realiza la Iași, unul dintre marile barouri ale României, care reprezintă, împreună cu Baroul Cluj și, mai ales, cu Baroul București, cele trei barouri pe care Uniunea se sprijină și în legătură cu care, evident, a existat o tradiție pe care am încercat să o satisfacem, și anume aceea de a desfășura, atunci când sunt prielnice vremurile, o activitate corespunzătoare într-un oraș la care ne întoarcem cu bucurie, așa cum și zilele acestea ați constatat.

Ca orice activitate a conducerii uniunii, în acest an al Centenarului și manifestările de la Iași s-au subordonat aniversării Centenarului Marii Uniri de către profesia de avocat. Orașul, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași, este împânzit de bannere care aduc la cunoștința comunității ieșene acest eveniment al profesiei de avocat, care a fost onorat de prezența șefilor instituțiilor și autorităților din domeniul justiției, dar și din domeniul administrației publice locale și de interes județean, la deschiderea lucrărilor celor două activități.

Lucrările se desfășoară într-un cadru încărcat de memorie istorică, pe care avem onoarea s-o rebranduim prin participarea profesiei de avocat, în cadrul Palatului Culturii, restaurat la cele mai bune condiții în prezent. Și lucrările au demonstrat că deciziile vizând organizarea examenului de primire în profesia de avocat, deciziile care vizează analizarea de jos în sus, cu opinia majorității avocaților a problemei stabilirii sau nestabilirii unor onorarii minimale de recomandare privind prestațiile profesionale, lucrările care au vizat ca subiect aspectele privind implementarea regulamentului general privind protecția datelor în activitatea profesiei de avocat au demonstrat că subiectele aflate pe ordinea de zi stârnesc, cum era și cazul, interesul profesiei, iar reprezentanții acesteia au luat decizii corespunzătoare.

Mircea Fica: Am remarcat cu bucurie faptul că există o apropiere tot mai mare cu Uniunea Avocaților din Republica Moldova. Ce ar trebui făcut pentru consolidarea acestui parteneriat cu avocații din statul vecin?

Gheorghe Florea: Ceea ce vremurile au permis s-a făcut, în sensul că noi avem un parteneriat de conlucrare profesională cu Uniunea Avocaților din Republica Moldova, parteneriat care dăinuiește în timp, de aprox. 6 ani. În virtutea acestui parteneriat, legăturile noastre profesionale au presupus inclusiv schimburi de oameni, în sensul că avocați din România au mers în Republica Moldova și invers. În prezent este pentru prima dată când la lucrările Consiliului UNBR au acceptat invitația să participe toți decanii barourilor din Republica Moldova, în perspectiva realizării unor convenții de înfrățire între aceste barouri și barourile de peste Prut, în sensul că, într-o reuniune a profesiei care a avut loc la Bacău anul trecut am decis ca două din barourile din Moldova noastră, în prezent, să se înfrățească fiecare cu câte un barou din Republica Moldova, iar acțiunile comune organizate la nivelul barourilor pe orizontală să fie cele care să constituie în realitate motorul conlucrării profesionale viitoare.

Suntem destul de mulțumiți de faptul că relațiile de conlucrare dintre profesia de avocat din România și cea din Republica Moldova se concretizează și în acțiuni comune întreprinse la nivelul Consiliului Barourilor Europene, unde Uniunea Avocaților din Republica Moldova are statut de invitat permanent și are sprijinul permanent al Baroului Național Român în realizarea proiectelor în care sunt implicați în special tinerii avocați din Republica Moldova.

Mircea Fica: Ați amintit despre protecția datelor cu caracter personal, GDPR-ul care a intrat în vigoare în 25 mai. În ce măsură sunt afectați avocații de această nouă reglementare și ce probleme s-au ivit?

Gheorghe Florea: Având în vedere antrenamentul pe care profesia de avocat îl are, cu privire la ceea ce înseamnă protecția secretului profesional în general, ceea ce implică, evident, și protecția datelor personale ale celor cu care intră în contact pentru realizarea prestațiilor juridice, având în vedere că în realitate numeroși dintre avocați sunt, la rândul lor, calificați să asigure exportul de informații și expertiză pentru agenții economici interesați de aplicarea corectă a regulamentului, nu există un impact care să fi bulversat într-un mod substanțial sau care să fi distorsionat activitatea desfășurată de avocați. Aceasta și în contextul în care ne-am făcut lecțiile anterior intrării în vigoare a regulamentului, am pregătit, cu titlu de ghid orientativ, un material care a fost acceptat de către Consiliul Uniunii fără a fi impus, ci doar recomandat, iar fiecare dintre entitățile profesionale și-au luat măsurile de rigoare, fără să avem sesizări din care să rezulte că sunt probleme deosebite privind implementarea în cadrul profesiei a acestui regulament. Există la ora actuală, pe ordinea de zi o problemă ridicată de Baroul Cluj, și anume se solicită Forumului Național să ia măsuri privind stabilirea perioadei și a modalității de păstrare, conservare și administrare a datelor și informațiilor culese de către entitățile profesionale pe perioade de timp bine determinate. Am asistat la dezbateri anterioare a acestei ședințe, din care o parte dintre barouri au negat dreptul Consiliului Uniunii de a se imixtiona în activitatea fiecărei entități și a lăsa libertatea de acțiune și decizie la nivelul formelor de exercitare a profesiei. Urmează să avem dezbateri pe această temă astăzi și să stabilim în ce sens propunerea Baroului Cluj va fi una care să aibă, în final, un caracter obligatoriu sau de recomandare, ori va fi, pur și simplu, un ghid de bune practici pe care, așa cum îi stă bine profesiei de avocat, îl transmitem, urmând ca fiecare dintre avocați să-și aleagă o conduită corespunzătoare legii.

Mircea Fica: Urmează, ați spus, examenele de primire în profesie. Ce le transmiteți tinerilor care vor susține aceste examene?

Gheorghe Florea: Să aibă noroc, să aibă parte de sănătate, de forță de concentrare și să aibă încrederea că în prezent în profesia de avocat se intră numai prin ușa din față, iar rezultatul unui examen nu este altceva decât rezultatul unui moment în evoluția profesională a fiecăruia dintre cei care sunt candidați la examen, noi fiind conștienți de împrejurarea că orice fel de examen are lipsuri și plusuri și în ceea ce privește concepția, dar mai ales în ceea ce privește evaluările. Le doresc succes tuturor celor care sunt candidați la examenul de profesie în avocat și le doresc multă sănătate și putere de muncă comisiilor de examen, care-și încep activitatea de la data de astăzi, când am hotărât și am finalizat listele de examen și care vor finaliza-o în momentul în care vor da descărcarea de gestiune, în prima ședință a comisiei permanente, planificată a avea loc între 6 și 7 octombrie la Satu Mare.

Mircea Fica: Mulțumim foarte mult!

Gheorghe Florea: Și noi vă mulțumim.